Cercetarea la Fața Locului

Introducere

Eficacitatea muncii de descoperire şi cercetare a infracţiunilor în mare măsură este condiţionată de oportunitatea şi plenitudinea efectuării acţiunilor de anchetă precum şi a măsurilor operative de investigaţie în etapa iniţială a cercetărilor.

O deosebită însemnătate în acest sens obţine realizarea calitativă a cercetării locului faptei, activitate în cadrul căreia se depistează şi se colectează un mare volum de informaţie criminalistică autentică, servind drept bază de cercetare a majorităţii covîrşitoare a dosarelor penale.

Valoarea şi volumul de informaţie necesare descoperirii cauzelor pe urme proaspete, sporesc în funcţie de efectuarea în cadrul cercetării la faţa locului aşa – numitelor examinări criminalistice preliminare ale urmelor şi altor obiecte materiale de probă depistate în scena infracţiunii.

Datele furnizate de aceste cercetări sînt puse la temelia elaborării versiunilor, la planificarea şi realizarea acţiunilor procesuale ulterioare. Timpul consumat la înfăptuirea unor astfel de analize ale urmelor şi stărilor de fapt în ansamblu permite uneori a economisi săptămîni şi chiar luni întregi de muncă asiduă orientate spre stabilirea făptaşului şi descoperirea infracţiunii în termene cît mai reduse. Anume aici se evidenţiază mai pronunţat profesionalismul şi competenţa organelor de urmărire penală şi a specialiştilor implicaţi în acest proces de descoperire a infracţiunilor.

Una din sarcinile de bază ale subdiviziunilor criminalistice ale Ministerului Afacerilor Interme al R.M. este aplicarea mijloacelor tehnice criminalistice la realizarea acţiunilor de urmărire penală şi operative de investigaţie conform necesităţii descoperirii şi cercetării crimelor. În acest context se înscrie şi cercetarea la faţa locului – acţiune de importanţă primordială la descoperirea infracţiunilor.

Din numărul total de obiecte ridicate la faţa locului şi cercetate de organele de urmărire penale, o mare pondere le au documentele, drogurile, armele de foc şi muniţiile. Cele menţionate mărturisesc despre actualitatea temei propuse pentru o studiere mai profundă.

Teza dată este formată din 5 capitole, întroducere, încheeire,bibliografie.

Prima parte este introducerea care descrie gradul de cercetare a temei, scopul şi sarcinile investigaţiei.

Primul capitol numit “Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării la faţa locului” stipulează că cercetarea la faţa locului reprezintă activitatea procedurală, al cărei conţinut îl constituie examinarea nemijlocită de către organul de urmărire penală a unui teren deschis ori a unei încăperi, în care a avut loc fapta sau în perimetrul căreia s-au manifestat consecinţele ei, a obiectelor ce alcătuiesc ambianţa acestora în vederea descoperirii fixării şi ridicării urmelor infracţiunii şi a altor mijloace materiale de probă necesare stabilirii naturii infracţiunii, identificării făptuitorului modului şi împrejurărilor în care s-a activat.

Astfel percepută cercetarea la faţa locului reprezintă o seamă de elemente caracteristice, care o disting de alte activităţi procedurale desfăşurate cu prilejul cercetării unei cauze penale.

În al doilea capitol sînt abordate principiile tactice şi procesuale privind cercetarea la faţa locului ce servesc drept bază metodologică a acestei activităţi.

Sînt elucidate principiile de bază care se folosesc în procesul activităţii de cercetare la faţa locului şi permit sau contribuie ca această activitate să se desfăşoare planificat, organizat, operativ.

Pentru a efectua cercetarea la faţa locului mai întîi de toate trebuie efectuate măsurile de pregătirea în vederea cercetării la faţa locului descris în capitolul trei al tezei. Pregătirea la rîndul ei se desfăşoară în două etape, pînă la deplasarea la faţa locului şi după sosirea echipei de cercetare.

Al IV-lea capitol abordează efectuarea cercetării la faţa locului care se divizează în două faze. Faza-statică-debutează cu un sondaj vizual efectuat dintr-un punct din preajma sau din interiorul spaţiului ce urmează a fi cercetat în scopul determinării dacă între fapte impun implicarea altor persoane.

Cea de a doua fază-dinamică-este cercetarea detaliată a locului faptei care costă în examinarea de sine stătătoare a tuturor obiectelor în vederea stabilirii legăturii lor cu fapta, descoperirii şi fixării urmelor activităţii infracţionale.Tot aici am abordat şi tema soluţionării împrejurărilor controversate de la faţa locului şi procedeul de reluare a cercetării la faţa locului sau cercetarea repetată.

Al cincilea capitol este numit “Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului” care este împărţit în patru subpuncte caracteristice acestui capitol.

În cadrul cercetării la faţa locului se redactează obligatoriu un proces – verbal de cercetarea la faţa locului, se realizează fotografieri, înregistrări video, schiţarea locului faptei, măsurări, se face mulaje şi tipare de pe urme.

Ultimul capitol al tezei este încheierea unde mi-am expus unele concluzii şi propuneri privind tema în cauză.

Capitolul I. Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării în faţa locului.

Cercetarea la faţa locului este una din activităţile procedurale şi de tactică criminalistică ale organului de urmărire penală, ce se realizează de obicei la începutul urmăririi, în scopul cunoaşterii nemijlocite a locului faptei, al descoperirii, fixării şi ridicării urmelor create cu ocazia săvîrşirii infracţiunii, precum şi pentru ascultarea martorilor oculari, a victimelor sa chiar a făptuitorului.