Comunitatea Economică Europeană

Introducere

Lucrarea respectiva prezinta un rezumat al temei „Comunitatea Economica Europeana”, care este propusa pentru sustinerea examenului la disciplina „Dreptul Institutiilor Comunitare Europene”.

Rezumatul dat are la baza explicarea aprefundata în esenta temei numite „Comunitatea Economica Europeana”. Ca introducere a acestei teme putem sustine ca Comunitatea Europeana a fost înfiintata la Roma sub numele de Comunitatea Economica Europeana (CEE), la data de 25 martie 1957, de catre cele sase state membre (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda) ale Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO). Constituirea CE a avut la baza Tratatul privind constituirea Comunitatii Europene. Denumirea sa initiala a fost Tratatul privind constituirea Comunitatii Economice Europene, actul având însa si alte denumiri uzuale, cum ar fi “Tratatele de la Roma” sau “Tratatul CEE” Concomitent cu CE s-a constituit si Comunitatea Europeana a Atomului (CEA, astazi EURATOM). Împreuna cu CECO (constituita deja din 1951) au aparut atunci trei comunitati, numite si Comunitatile Europene. Prin Tratatul de fuziune au fost puse bazele unor organe comune de conducere, printre acestea numarându-se Comisia si Consiliul unic. Constituita initial pe o perioada limitata la 50 de ani, CECO a fost integrata în CE în anul 2001 prin Tratatul de la Nisa (intrat în vigoare în 2003). CECO nu mai este deci o institutie de sine statatoare.

Datorita scaderii importantei CECO si al rolului restrâns al EURATOM, CE a devenit azi nucleul Comunitatilor Europene, care reprezinta la rândul lor primul si cel mai important pilon al Uniunii Europene. Obiectivul acestora consta în realizarea unei piete comune si – pornind de la aceasta – a unei uniuni economice si monetare. Pe lânga aceasta, CE raspunde de o serie de alte domenii politice, cum ar fi: transporturile, protectia sociala, cercetarea si tehnologiile moderne, sanatatea, educatia, cultura, protectia consumatorilor, dezvoltarea economica. În anul 2002, clauzele prevazute în Tratatul privind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului au fost asimilate în Tratatul CE, deoarece Tratatul CECO expirase dupa perioada stabilita de 50 de ani.

Capitolul I.

COMUNITATEA ECONOMICA EUROPEANA

1.1. Încadrarea comerciala în cadrul UE – aspecte teoretice

Tratatul de la Roma a prevazut ca procesul de integrare economica sa înceapa prin intensificarea schimburilor comerciale reciproce, ceea ce urma sa se realizeze, ca prim pas, prin formarea între tarile membre, a unei uniuni vamale.

Teoria uniunii vamale apartine teoriei taxelor vamale. Taxele vamale si efectul acestora (a se vedea: M. Bîrsan, Integrare economica europeana, vol. I, 1995, Cap. II). În cadrul unei uniuni vamale, taxele vamale sunt înlaturate în comertul reciproc, iar fata de terti, se stabileste o politica comerciala comuna. Semnificatia acestor actiuni consta în asigurarea unui comert liberalizat, care poate sa contribuie la dezvoltarea economica.

Teoria comertului international, asa cum a fost dezvoltata de catre Ricardo si, ulterior, de catre Elly Hecksher, Bertil Ohlin, Samuelson etc., sustine ca toate tarile au de cîstigat din comertul exterior, deoarece nu avantajele absolute au importanta, ci avantajele comparative. Ca urmare, o liberalizare totala duce la un optim, în sens paretian, o alocare optima a resurselor si o maximizare a bunastarii. Liberalizarea totala a comertului se realizeaza, în fapt, mai greu, ca urmare a diferentelor de dezvoltare economica.