Considerații generale privind apelul

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND APELUL

Sectiunea I

Sistemul cailor de atac în legislatia procesual civila româna

1.1. Notiunea si importanta cailor legale de atac

Caile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul carora se poate solicita verificarea legalitatii si temeiniciei hotarârilor judecatoresti si în final remedierea erorilor savârsite . Ele sunt indispensabile în orice sistem procesual pentru remedierea eventualelor greseli de judecata sau de ordin strict procedural. De aceea legiuitorul a acordat importanta cuvenita reglementarii detaliate a modului de exercitare a cailor legale de atac.

În dreptul roman s-a impus regula „rei indicata pro veritate accipitur” (lucrul judecat se considera adevarat) , dar maxima era interpretata în sensul ca sentinta judecatorului nu e adevar, ci tine loc de adevar fiind vorba deci de o fictiune întemeiata pe consideratiuni politice si sociale . Altfel, s-ar fi ajuns la un sir nesfârsit de procese cu privire la acelasi obiect si ar fi existat pericolul de a se pronunta hotarâri contradictorii. Dar tocmai de aceea, din cele mai vechi timpuri, s-a vazut necesar ca o hotarâre pronuntata în urma unei judecati sa fie controlata de o alta instanta superioara, pentru a se permite îndreptarea erorilor savârsite de judecatorii primei instante.4

Dreptul de a controla hotarârile de prima instanta prin intermediul cailor de atac a constituit un progres chiar daca este posibil ca judecatorul de la instanta superioara sa nu judece mai bine decât cel de la prima instanta si sa desfiinteze o hotarâre care nu era gresita. Pentru a se încerca evitarea acestui neajuns, în decursul anilor, s-a organizat în toate tarile un sistem al cailor de atac, permitându-se, în anumite conditii, si desfiintarea hotarârilor irevocabile.

Dreptul modern se caracterizeaza în general, printr-o mare diversitate de organizare a cailor legale de atac. O atare diversitate se regaseste si în legislatiile care se întemeiaza pe acelasi sistem de drept.

O caracteristica comuna a cailor legale de atac rezida în aceea ca ele se adreseaza de regula, instantelor ierarhic superioare. În acest fel se realizeaza un control judiciar eficient asupra hotarârilor judecatoresti, pronuntate de judecatorii de la instantele inferioare. Numai în anumite circumstante exceptionale i se permite judecatorului sa revina asupra propriei sale solutii si sa pronunte o hotarâre noua. Este cazul cailor de atac de retractare. De aceea, se spune în doctrina ca în dreptul modern controlul judiciar se întemeiaza pe principiul organizarii ierarhice a instantelor judecatoresti, el neavând caracterul unui „recurs circular”.

Existenta cailor legale de atac constituie pentru parti o garantie a respectarii drepturilor lor fundamentale si le confera posibilitatea de a solicita remedierea eventualelor erori judiciare. De asemenea, existenta cailor legale de atac este de natura sa garanteze si calitatea actului de justitie, judecatorii fiind obligati sa-si respecte îndatoririle lor îndeosebi acelea privitoare la impartialitatea lor.

1.2.Controlul judiciar si controlul judecatoresc

În dreptul modern instantele judecatoresti sunt organizate, astfel cum am aratat deja, într-un sistem piramidal, iar actiunea civila se exercita adeseori în fata unor instante superioare. Cu alte cuvinte, procesul civil poate accede si într-o faza a judecatii în fata instantelor de control judiciar. La aceasta se ajunge ori de câte ori partile sau procurorul considera ca o hotarâre judecatoreasca este nelegala sau netemeinica. Caile de atac reprezinta tocmai acele mijloace procedurale care fac posibila exercitarea controlului judiciar.

Adeseori, în trecut, conceptul de control judiciar era folosit într-o acceptiune nejustificat extensiva, respectiv în sensul de a include în continutul sau si acel control ce poate fi exercitat de instantele judecatoresti asupra hotarârilor sau actelor pronuntate de organele administrative. De aceea doctrina româneasca, în contextul reglementarilor din ultimele decenii, a cautat sa distinga în mod clar controlul judiciar de controlul judecatoresc.