Delimitarea Coautoratului de Complicitate

Capitolul I

Coautoratul şi complicitatea

Secţiunea I- Definiţia coautoratului

În vorbirea curentă, autorul este persoana care a savârşit fapta penală şi căruia i se atribuie acea faptă.

În cadrul participaţiei, cea mai importantă contribuţie este cea a autorului, ceea ce justifică definirea în primul rând a acestuia în cadrul textelor privitoare la categoriile de participanţi. Codul penal român în vigoare nu defineşte noţiunea de „coautorat”, ci pe aceea de „autor”, prevăzută în art. 24. O faptă poate fi, însă, săvârşită nemijlocit de două sau mai multe persoane. Aceste persoane care au contribuit nemijlocit la comiterea faptei sunt coautori, întrucât activităţile lor, care au la bază o voinţă comună, au dus la realizarea faptei, s-au completat unele pe altele, toate contribuind direct la producerea rezultatului. Pornind de la definiţia autorului şi de la concepţia participaţiei în general, se poate defini coautoratul ca fiind situaţia în care două sau mai multe persoane contribuie nemijlocit la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, în baza unei voinţe comune, a unei legături subiective .

Fiecare coautor, fiind un autor, poziţia lui juridică este cea stabilită de lege pentru autor, adică pentru cel care a contribuit în mod nemijlocit la comiterea faptei. Astfel, nu a fost nevoie ca în lege să se prevadă în mod special situaţia de „coautori”, şi nici să se folosească acest termen . Cu toate acestea, proiectul noului Cod al României aduce o reglementare explicită a coautoratului, cerută de doctrină şi practică şi întâlnită şi în alte legislaţii, astfel art. 46 statuează „coautori sunt persoanele care săvârşesc în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală”

§.Condiţiile coautoratului

Pentru a ne afla în prezenţa coautoratului trebuiesc îndeplinite mai multe condiţii:

- Cooperarea la realizarea elementului material. O astfel de cooperare presupune ca acţiunea specifică laturii obiective să fie realizată nemijlocit împreună sau în comun;

- Să existe legatură subiectivă între coautori. Dacă nu există această legatură nu se realizează coautoratul deşi poate a avut loc o cooperare materială, însă, în această situaţie fiecare va raspunde în calitate de autor a unei fapte distincte, iar actele lor vor fi doar conexe. Sub aspect subiectiv, în cazul coautoratului se cere ca toţi participanţii să acţioneze cu aceeaşi formă de vinovăţie, legatura subiectivă putând interveni înaintea sau în timpul executarii acţiunii ;

Actul trebuie comis împreună sau în comun, adică persoanele respective să comită infracţiunea care face parte din conţinutul infacţiunii. Cooperarea dintre autori poate fi realizată chiar dacă ei nu acţionează în acelaşi loc, în acelaşi timp, ea putând fi executată în parte şi într-un alt loc. Contribuţia coautorilor poate fi simultană, actele de executare fiind realizate concomitent de aceştia (de exemplu, doi inşi comit împreună un furt ori lovesc în acelaşi timp pe victima agresiunii lor), sau succesivă, actele de executare înlănţuindu-se în complexul de activităţi prin care se realizează fapta prevazută de legea penală

(de exemplu actele succesive care se realizează de către cei care savârşesc o falsificare de monedă).

În cazul faptelor care potrivit legii nu pot avea ca autor decât o persoană având o anumită calitate (infracţiuni proprii) nu va putea fi coautor decât o persoană care are această calitate şi numai dacă a contribuit în mod direct la savârşirea faptei.