Dreptul internațional în timpul conflictelor armate

ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI ŞI CONSECINŢELE JURIDICE.

TEATRUL DE RĂZBOI

Începutul războiului – este momentul începerii de fapt a acţiunilor militare sau a declarării formale a războiului (starea de război), chiar dacă aceasta nu este urmată de acţiuni militare Art. 1 al Convenţiei a III-a de la Haga din 1907 spune că “Acţiunile militare nu trebuie să se înceapă fără o prevenire prealabilă, care va avea forma unei declaraţii motivate a războiului sau forma unui ultimatum”. Pe cînd declararea unor războaie de eliberare naţională sau a războaielor civile nu este obligatorie; acestea, de regulă, încep cu răscoala împotriva regimlui politic în ţară, împotriva colonizatorului sau ocupantului.

Începutul războiului are consecinţe juridice serioase atît pentru cei care luptă, cît şi pentru restul statelor. Odată cu începerea războiului, pentru toate statele beligerante se produc următoarele consecinţe juridice:

• se întrerup toate relaţiile diplomatice şi consulare; se întrerup şi se interzic relaţiile economice, comerciale, financiare, precum şi afacerile cu persoanele fizice şi juridice ale adversarului; îşi pierd puterea juridică toate tratatele bilaterale între beligeranţi, iar tratatele multilaterale (de exemplu cele pe probleme de transport, comunicaţii, transit, etc.) îşi pierd efectul;

• navele comerciale ale beligeranţilor, care se află către începutul războiului în porturile inamicului, pot fi expropriate sau reţinute pînă la sfîrşitul războiului indiferent de proprietar (statul, companii şi persoane particulare); faţă de cetăţenii statului inamic poate fi stabilit un regim special (limitarea în deplasare, stabilirea constrînsă cu traiul în locuri special rezervate de stat, etc.); părţile beligerante sunt obligate să considere interesele legale a statelor neutre şi altor state care nu sunt parte la conflict. La fel statele inamice trebuie să respecte privilegiile şi imunităţile diplomatice şi să permită personalului misiunii diplomatice a statului advers să părăsească teritoriul statului inamic.

În ceea ce priveşte tipologia, există două tipuri de conflicte armate: a) cele internaţionale, care sunt lupta armată între două sau mai multe state şi care provoacă crize profunde în relaţiile internaţionale, precum şi lupta popoarelor împotriva dominaţiei coloniale şi străine, împotriva regimurilor rasiste, în exercitarea dreptului lor de autoapărare; b) cele neinernaţionale, care se desfăşoara pe teritoriul unui stat, între forţele armate ale acelui stat şi forţe armate dezidente sau grupuri armate care controlează o parte a teritoriului statului respectiv.

O situaţie particulară deosebit de periculoasă apărută în ultimii ani, care nu este reglementată de dreptul internaţional este cea a “conflictelor armate de destructurare”. Acestea derulează pe teritoriul unui stat în care autoritatea publică nu mai este capabilă să asigure respectarea drepturilor, sau chiar nu mai există autoritate publică

Oricum, teatrul de război – este teritoriul terestru, maritim şi aerian a părţilor beligerante, precum şi spaţiul cosmic, apele Oceanului Mondial după perimetrul apelor teritoriale a statelor pre-marine şi spaţiul aerian de asupra acestora, în limitele cărora beligeranţii desfăşoară sau pot să desfaşoare ostilităţile. Dar nu pot fi socotite teatru de război, şi ca rezultat, nu pot fi ţinte de atac sau distrugere următoarele:

• zonele sanitare şi emblemele distinctive pentru îngrădirea de la acţiuni militare a răniţilor, bolnavilor, a personalului medical, a prizonierilor de război, a tezaurului cultural, a raioanelor de plasare a centralelor atomo-electrice, a dambelor şi barajelor.