Finantarea Acțiunilor Teroriste

CAPITOLUL I

INTERFERENTA TERORISMULUI

CU CRIMA ORGANIZATA

Plecând de la accepţiunea militară a logisticii, se poate aprecia că logistica organizaţiilor şi grupărilor teroriste constă într un complex de măsuri şi activităţi desfăşurate într o concepţie unitară, conspirat, puternic descentralizat, independent sau în cooperare cu grupări similare, cu sprijinul sau sub conducerea unor state ce promovează terorismul pentru asigurarea mijloacelor financiare necesare procurorii, cercetării şi realizării mijloacelor utilizate în comiterea acţiunilor teroriste, pregătirii militare specifice membrilor, asigurării mijloacelor tehnice de telecomunicaţii, transport, medieale şi prestării altor servicii necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Aşadar, logistica organizaţiilor şi grupărilor teroriste cuprinde totalitatea activităţilor pe care acestea le desfăşoară în scopul asigurării tuturor structurilor organizatorice cu tot ce le este necesar (condiţii de instruire, cazare, echipare, odihnă şi refacere, antrenament, muniţie, explozivi, substanţe chimice, toxice sau sau radioactive, mijloace de comunicaţie, asistenţă medicală şi fonduri financiare necesare pregătirii şi executării actelor teroriste propagandei şi contrapropagandei).

Trebuie remarcat faptul că în logistica organizaţiilor şi grupărilor teroriste activitatea primordială constă în procurarea fondurilor prin mijloace şi metode menite să asigure clandestinitatea deplină a operaţiunilor, fără de care nici o astfel de organizaţie nu ar exista.

Studierea modurilor prin care organizaţiile şi grupările teroriste îşi obţin banii necesari relevă că aceştia sunt procuraţi pe următoarele căi:

a) acţiuni ilicite, care se desfăşoară prin intermediul membrilor clandestini, atât în ţara de origine a grupării, cât şi în străinătate, cum ar fi: activităţi comerciale de import export şi desfacere de bunuri materiale şi materii prime; activităţi de turism transport, cazare în vile sau minihoteluri, care sunt administrate de către membrii grupărilor. În categoria modalităţilor ilicite pot fi mcluse şi alte genuri de activităţi, însă cele enumerate permit rularea rapidă a fondurilor şi deci, obţinerea de beneficii substanţiale în scurt timp:

b) cotizaţii ale membrilor organizaţiilor şi grupărilor teroriste, care constă în perceperea unei taxe revoluţionare direct proporţională cu averea şi posibilităţile materiale ale fiecăruia, precum şi colecte publice sau preluarea unei cote de 20–30% din salariul muncitorilor clandestini;

c) extorcări de bani, practicate în rândul conaţionalilor.

Astfel, gruparea „Tigrii Tamili“, din Sri Lanka, primeşte lunar din Elveţia cca. 66.000 dolari, drept contribuţie pentru „cauză“, bani procuraţi prin extorcarea celor 23.000 de tamili rezidenţi în această ţară;

d) prin intermediul serviciilor secrete ale statelor care sprijină organizaţiile şi gmpările teroriste;

c) fonduri primite de la organizaţii politice, etnice sau religioase, situate în afara statului în care acţionează o grupare teroristă. Astfel, finanţarea grupării islamice egiptene JAMA’A ISLAMYA se face de către asociaţii oculte islamice, cum ar fi: Organizaţia Internaţională pentru Ajutor Islamic, condusă de sauditul Youssef al Hamdane şi omul de afaceri saudit Osama Ben Laden, de către Agenţia Islamică Pakistaneză de Ajutor şi de partidul pakistanez AL GAMMA’A AL ISLAMYIA (care sunt susţinuţi de servicii de informaţii pakistaneze), precum şi de Organizaţia de Ajutor Islamic, fondată de fostul cântăreţ britanic Cat Stevens, care s a convertit în islamism în 1977. De asemenea specific grupărilor islamice este sistemul colectelor, practicat în moscheile care au împânzit Europa sub motivul „ajutorării fraţilor“ şi al „acţiunii caritabile“. Ca surse interne de finanţare a acestor grupări trebuie amintite cele provenind din „Khaus“, adică a cincea parte din economiile realizate, de către un musulman şiit într un an şi „Zakat – donaţii cu valori nedeterminate făcute atât de musulmanii şiiţi, cât şi de musulmanii sumiţi;

f) activităţi frauduloase, specifice crimei organizate, între care: răpiri şi sechestrări de persoane în scopul răscumpărării, jefuirea băncilor sau mijloacelor care transportă valori, perceperea „taxei de protecţie“, traficul de droguri, armament, muniţie, explozivi şi substanţe cu regim special, contrabanda cu ţigări alcool, cafea, evaziunea fiscală, comerţul cu maşini de lux, furate: realizarea unor canale pentru emigrare, pornografie şi prostituţie, falsificarea de monedă şi produse etc. Practic, se utilizează orice metodă pentru a se procura banii necesari activităţilor extremist teroriste.

Asigurarea cu materiale necesare funcţionării structurilor organizatorice şi executării acţiunilor teroriste constă în stabilirea nevoilor, căilor, mijloacelor şi locurilor de procurare, preluare, fabricare şi depozitare a acestora, în condiţii de maximă securitate şi clandestinitate. De această activitate se ocupă structuri organizatorice similare celor militare, în care regula compartimentării şi secreti zării este „de fier“.