Cuprins
- Cuprins:
- Introducere pag. 3
- Capitolul I. Legislaţia Republicii Moldova în materie fiscală pag. 6
- 1.1 Principiile generale ale legislaţiei fiscale. Definiţiile esenţiale pag. 6
- 1.2 Contravenţiile administrative şi infracţiunile legate de administrarea fiscalităţii pag. 10
- Capitolul II. Impozitul pe bunurile imobiliare în Republica Moldova pag. 17
- 2.1 Impozitul pe bunurile imobiliare. Prevederi generale pag. 17
- 2.2 Codul Fiscal al Republicii Moldova – sursă pentru înţelegerea esenţei impozitului imobiliar pag. 19
- 2.3 Evaluarea preţului bunurilor imobiliare – factor esenţial în asigurarea unei temeinice baze impozabile pag. 33
- 2.4 Perspectivele dezvoltării domeniului imobiliar în Republica Moldova pag. 41
- Capitolul III. Impozitul pe imobile în Codul Fiscal al României pag. 47
- 3.1 Impozitul pe clădiri. Consideraţii generale pag. 47
- 3.2 Impozitul pe clădirile deţinute de persoanele fizice pag. 50
- 3.3 Impozitul pe clădirile deţinute de persoanele juridice pag. 58
- 3.4 Reguli generale privind impozitul pe clădiri pag. 59
- Încheiere pag. 65
- Bibliografie pag. 68
- Anexe pag. 70
Extras din proiect
Introducere
Orice activitate socială se desfăşoară în baza unor reguli. Necesitatea acestora se impune în relaţiile interumane, datorită faptului că la realizarea unei activităţi participă mai multe categorii de persoane, diferite la sex, vîrstă, profesie, etc., fiecare dintre acestea avînd roluri diferite în buna reuşită a activităţii respective.
Normele sociale reglementează întreaga reţea de relaţii sociale, economice, politice, etc. Fără ele ar fi imposibilă activitatea practică a oamenilor în orice societate, buna funcţionare a statului în general. Acesta este şi cazul normelor de natură fiscală, raporturilor fiscale între stat şi cetăţeni. În contextul fiscalităţii, o mare perspectivă o are, în Republica Moldova, impozitul imobiliar. Recentele modificări ale Codului Fiscal, prin care impozitul imobiliar se calculează direct reieşind din preţul de piaţă al bunului.
Lucrarea dată are ca obiect de studiu aspectele economice, sociale, de drept ale impozitului imobiliar, atît referitor la realităţile prezente, cît şi la perspectivele acestui gend e impozitare în ţara noastră.
Capitolul I
Legislaţia Republicii Moldova în materie fiscală
1.1 Principiile generale ale legislaţiei fiscale. Definiţiile esenţiale
Ca îndatorire fundamentală, art. 58 alin. 1 din Constituţia Moldovei prevede că „cetăţenii au obligaţia a contribui prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice”.
Cheltuielile publice prezintă interes fie pentru comunitatea naţională, în ansamblul ei, în măsura în care privesc sarcinile financiare generale ale statului, fie pen¬tru comunităţile autonome administrativ-teritoriale, dacă se referă la cheltuielile ce se află în grija administraţiei publice locale.
Contribuţia cetăţenilor la cheltuielile publice se realizează prin plata de impozite şi taxe.
În conformitate cu art. 58 din Constituţia Moldovei, impozitele şi taxele pot fi stabilite numai prin lege.
Dispoziţia constituţională, potrivit căreia se instituie obligativitatea stabilirii numai prin lege (iar nu şi prin hotărîri ale autorităţilor executive) a impozitelor, taxelor şi a altor venituri care susţin bugetul de stat cît şi bugetul asigurărilor sociale de stat, constituie o implicită garantare a dreptului de proprietate, a averii tuturor cetăţenilor.
Mai precis, trebuie subliniat că subiectele plătitoare de impozite şi taxe sunt atît persoanele fizice, cît şi persoanele juridice.
Această garanţie este prezentă şi în cazul persoanelor juridice, deoarece impozitele pe care acestea le plătesc, sunt suportate în realitate de persoanele fizice, în beneficiul cărora persoana juridică respectivă îşi desfăşoară activitatea.
Cît priveşte impozitele şi taxele locale, acestea sunt stabilite de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii, ca expresie a principiului autonomiei lo¬cale, consacrat prin art. 109 din Constituţie.
Conceptul de buget naţional reprezintă în mod sintetic trei instituţii juridice diferite, anume:
- bugetul de stat,
- bugetul asigurărilor sociale de stat şi
- bugetele locale.
Ca urmare, noţiunea de buget public naţional este diferită, nu se confundă cu bugetele publice, cum ar fi cele ale autorităţilor publice cu caracter bugetar. (vezi anexa 2, privind participarea impozitului pe venit la formarea bugetului naţional)
Veniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor băneşti instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor băneşti ale acestuia.
Datorită acestui motiv, veniturile statului alcătuiesc un tot unitar, cunoscut sub denumirea de sistemul veniturilor bugetare.
Veniturile bugetare se caracterizează, fiecare în parte, prin anumite trăsături determinate privind modul de stabilire, provenienţa, termenele ori înlesnirile de plată, etc.
Denumirea venitului bugetar este diferită, potrivit cu natura sa financiar-economică şi juridică, încît poate fi impozit pri taxă, contribuţie, prelevare, vărsămînt, etc.
Debitorul (plătitorul — contribuabilul) este persoana fizică ori juridică care potrivit legii datorează o taxă, un impozit, ori este obligată la efectuarea unei anume pre¬levări către bugetul statului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impozitul Imobiliar.doc