Migrația internă în România

Capitolul 1 Migraţia teritorială a populaţiei

1.1 Definirea noţiunii de migraţie

Migraţia populaţiei reprezintă un fenomen demografic complex, cu numeroase implicaţii sociale, economice şi politice, care trebuie cunoscut, analizat, măsurat şi fundamentat pentru a se putea propune măsuri şi politici de dezvoltarea economică a localităţiilor, a unităţiilor administrativ-teritoriale şi a tărilor.

Biroul de Recensământ din Statele Unite ale Americii defineşte conceptul de migraţie ca fiind „schimbarea domiciliului permanent pentru cel puţin un an în cadrul comunităţii de destinaţie”. Aşadar, prin migraţie, se întelege „deplasarea populaţiei dintr-o localitate în alta, sau dintr-o ţară în alta, însoţită de schimbarea statutului rezidenţial”.

Ceea ce este important de mnţionat şi reţinut este faptul că această formă de miscare a populaţiei (migraţia), nu cuprinde mişcarea naturală, care constă în intrările şi ieşirile de la nivelului unei unităţi adminstrativ-teritoriale. Astfel, mobilitatea populaţiei împreună cu mişcarea migraţională, adică migraţia, alcătuiesc mişcarea totală a populaţiei.

O lungă perioadă de timp, migraţia populaţiei în demografie a fost apreciată numai sub aspectul ei spaţial sau geografic. Astfel, migraţia reprezintă un fenomen demografic ce prezinta un interes şi pentru alte ştiinţe socio-umane, cum ar fi:

- Demografie, care se concentrează pe mişcarea populaţiei urmăind în principal modalităţile tehnice de înregistrare şi evaluare pe calcularea indicatorilor globali şi specifici ai fenomenului;

- Geografia populatiei are ca obiect distribuţia teritorială a fiinţelor umane în legatură cu factorii naurali preocupându-se de migraţii;

- Economia urmăreşte forţa de muncă, individual ca şi consummator, investitor, contribuabil, integrându-l pe individ în una din cele 2 ipostaze: immigrant sau emigrant

- Antropologia culturala are în vedere problema migraţiei umărind în special aspecte de genul relaţiilor dintre imigranti si autohtoni, transferuri culturale si valori;

- Dreptul vizează reglementările juridice care au suferit numeroase modificări care de multe ori au intrat în contradicţie cu normele morale acceptate şi promovate de sistemele de valori occidentale;

- Sociologia analizează consecinţele migraţiei la nivel global. Vizunea globală nu exclude centrarea atenţiei sociologului asupra persoanei umane.

În strânsă legătura cu noţiunea de migraţie internă se află cea de mobilitate sau mobilitate socială care este definită de cei mai mulţi economişti şi sociologi, ca fiind o formă de mişcare a populaţiei şi a forţei de muncă în raport cu nevoile mereu schimbătoare ale producţiei. În cele mai multe cazuri cercetători se opresc la o sferă mai restrânsă a mobilităţii, şi anume la acea parte a populaţiei care este efectiv mobilă, care şi-a schimbat locul de muncă, meseria sau domiciliul.

Conceptul de mobilitate poate fi analizat în cadrul pieţei muncii din mai multe unghiuri. La nivelul ofertei pieţei de muncă şi al fiecărui individ se poate vorbi de: mobilitate geografică (teritorială), mobilitate între firme, mobilitate între ramuri, mobilitate internaţională. Însă, în principal noi face referire la mobilitatea teritorială a populaţiei şi forţei de muncă.

Migraţia populaţiei se poate calsifica în funcţie de mai multe criterii, şi anume: criterii spaţiale, temporale, rezidenţiale şi economice.

I. Criteriul Spaţial.

Având în vedere acest criteriu, mişcarea populaţiei se poate realiza dintr-un loc în altul şi la o anumită distanţă, care poate varia de la câţiva metri la câţiva kilometri. Prin expresia de loc se întelege o unitatea administrativ-teritorială specifică unei ţări, care are ca şi dezavantaj faptul că diferă de la o ţară la alta sub aspectul dimenisiunii, ceea ce determina ca informaţiile internaţionale referitoare la migraţie să nu fie compatibile.

În cadrul României deosebim mişcare locală a populaţiei în interiorul aceleaşi localităţi, de mişcarea între localităţiile aceleaşi comune sau aceluiaşi judeţ, de miscarea între judeţe, între provincii sau chiar peste graniţiile ţării. Aşadar, deosebim migraţia internă-care are loc în interiorul graniţilor tării, faţă de cea externă-în care mişcarea migratprie se realizează în afara graniţilor ţării.

Orice persoană care se înscrie în fenomenul de „migraţie” apare într-o dublă ipostază, şi anume: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă şi imigrant pentru localitatea în care-şi stabileşte noul domiciliu. Totalitatea persoanelor care îşi stabilesc domiciliul legal într-o localitate, pe parcursul unei perioade de timp (de obicei un an), formează din punct de vedere al localităţii respective, cohorta imigranţilor. Corespunzător, colectivitatea de persoane care pleacă din localitate, stabilindu-şi domiciliul în alte localităţi, formează cohorta emigranţilor.