Minorii in Sistemul de Justitie Penala - Standarde Internationale si Nationale - Romania si Republica Moldova

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Minorii in Sistemul de Justitie Penala - Standarde Internationale si Nationale - Romania si Republica Moldova.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

În ultimele decenii, delincvenţa juvenilă a devenit una din problemele sociale majore cu care s-a confruntat şi se confruntă societatea. Abordări profunde şi realiste ale acestui fenomen interpretează delincvenţa juvenilă ca fiind o problemă socială, care este determinată de alte probleme sociale, aflându-se în permanentă corelaţie cu modalităţile de gestionare a resurselor de către societate, de realizare a educaţiei şi de funcţionare a structurilor şi instituţiilor sociale dintr-un stat.

În prezent, exisă o tendinţă pe plan mondial potrivit căreia statele caută să se asigure că sistemele lor de justiţie juvenilă sunt în acord cu dreptul internaţional în domeniul drepturilor omului. Astfel, ţări din toată lumea au preluat principiile internaţionale în propriile legi şi politici şi, drept rezultat, legislaţiile în domeniul justiţiei juvenile au fost refăcute.

Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, adoptată prin rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite nr. 44/25, este principalul tratat obligatoriu care defineşte drepturile la care guvernele acestor ţări au convenit că minorii sunt îndreptăţiţi. Alte seturi de reguli adoptate de comunitatea internaţională detaliază modalităţile de lucru de zi cu zi în justiţia juvenilă. Acestea sunt următoarele:

• Regulile Standard Minimale ale Naţiunilor Unite în Administrarea Justiţiei Juvenile (Regulile de la Beijing adoptate în 1985 prin rezoluţia Adunării Generale 40/33);

• Principiile Naţiunilor Unite pentru Prevenirea Delincvenţei Juvenile (Principiile de la Riyadh adoptate în 1990 prin rezoluţia Adunarii Generale 45/112);

• Regulile Naţiunilor Unite pentru Protecţia Minorilor Privaţi de Libertate (adoptate

în 1990 prin rezolu]ia Adunarii Generale 45/113);

• Liniile directoare de acţiune privind copiii implicaţi în sistemul de justiţie penală (adoptate prin rezoluţia Consiliului Economic şi Social 30/1997);

• Regulile Minimale ale Naţiunilor Unite pentru elaborarea măsurilor neprivative de libertate (Regulile de la Tokyo 1990).

În România, delincvenţa juvenilă s-a agravat semnificativ după schimbarea socio-politică din 1989. Alături de sărăcie şi de inegalităţile sociale din ce în ce mai profunde, fenomenul de instituţionalizare a copiilor, abandonul familiar şi şcolar, absenţa programelor de protecţie au reprezentat factori importanţi în amplificarea fenomenului delincvenţei juvenile, la fel ca şi starea de anomie instituţională, morală şi legislativă.

În Republica Moldova delincvenţa juvenilă este o problemă gravă. Nivelul scăzut de trai, diminuarea sistemului de valori în perioada de trecere la democraţie şi economia de piaţă sunt doar câteva dintre cauzele creşterii nivelului acestui fenomen în ţările Europei de Est, alt factor constituindu-l atragerea copiilor în structurile criminalităţii organizate.

Evoluţia delincvenţei juvenile în societatea contemporană a determinat organismele internaţionale şi naţionale să se preocupe de reeducarea minorului în conflict cu legea, iar prevenirea delincvenţei juvenile este o parte importantă în reducerea criminalităţii în societate.

O dată cu semnarea de către România şi Republica Moldova a Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului şi aderarea la alte standarde internaţionale, au fost iniţiate o serie de acţiuni pentru ajustarea legislaţiei naţionale şi a practicilor la normele universale.

I.Definiţia copilului

În dreptul internaţional se conturează tot mai mult un consens în a defini drept copil orice persoană sub vârsta de 18 ani. În acest sens, oricine sub această vârstă are dreptul la protecţie specială în cadrul unui proces. Regulile Naţiunilor Unite cu privire la protecţia minorilor privaţi de libertate definesc drept minor „orice persoană sub vârsta de 18 ani”*.

*Regula 11 (a) a Regulilor ONU cu privire la protecţia minorilor privaţi de libertate

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului defineşte copilul drept „orice persoană în vârstă de până la 18 ani, cuexcepţia cazurilor când majoratul este atins mai devreme în conformitate cu legislaţia naţională” (art.1), astfel că vârsta majoratului este determinată de fiecare stat în parte. La stabilirea limitei de vârstă de la care copiii răspund penal trebuie luată în considerare maturitatea emoţională, mentală şi intelectualăa copiilor.

Prevederile Convenţiei au fost incluse în dreptul naţional al Republicii Moldova şi al României.

Astfel, în România şi Republica Moldova, Legea cu privire la drepturile copilului prevede că un copil este orice persoană sub 18 ani, iar Codul penal al Republicii Moldova şi României stabileşte limita de vârstă de la care începe răspunderea penală - 16 ani. (Codul Penal al României - art.99, Codul Penal al R.Moldova - art.9)Această limită este coborâtă în cazul comiterii infracţiunilor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave - la 14 ani.

Fisiere in arhiva (1):

  • Minorii in Sistemul de Justitie Penala - Standarde Internationale si Nationale - Romania si Republica Moldova.doc