Noțiunea de crimă - criminalitate organizată

1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

În noua eră a globalizării, graniţele s-au deschis, bariere comerciale au căzut, iar informaţia se propagă printr-o simplă apăsare de buton. Averi sunt construite din traficul de droguri, prostituţie, trafic ilegal de arme de foc şi dintr-o multitudine de alte delicate naţionale sau transfrontaliere. În fiecare an, organizaţiile criminale adună şi spală sume uriaşe de bani. „Nu au fost niciodată atât de multe perspective economice pentru atât de mulţi oameni. Dar niciodată nu au fost atât de multe oportunităţi pentru ca organizaţiile criminale să utilizeze sistemul”, a spus Pino Arlacchi, Director Executiv Oficiul Naţiunilor Unite pentru controlul drogurilor si prevenirea criminalităţii la al zecelea Congres al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul infractorilor (Viena, 8 – 17 mai 2000).

Percepută, altădată, ca o ameninţare locală, criminalitatea organizată s-a transformat în prezent într-un fenomen internaţional şi deosebit de alarmant datorită consecinţelor pe care le are. Criminalitatea a preluat tendiţele de modernizare a societăţii umane. „Crima modernă, la fel ca şi afacerile moderne, are tendinţa de centralizare, organizare şi comercializare criminalii aplică metodele de afaceri Oamenii şi femeile răului formează trusturi” spunea, în 1919, Henry Barrett, director operativ al Chicaco Crime Commission Crima organizată este percepută astăzi ca fiind o superputere

Criminalitatea organizată, sub toate formele ei (traficul de armament, de materiale nucleare şi de droguri, imigraţia ilegală, spălarea banilor), dar şi terorismul constituie ameninţări globale, atât prin amploarea, cât şi prin varietatea sau ingeniozitatea mijloacelor de care dispun şi pe care le utilizează pentru atingerea propriilor obiective.

Crima organizată şi terorismul nu sunt fenomene noi apărute pe scena lumii. Ceea ce este nou este ritmul lor rapid de propagare, amploarea reţelelor ce le susţin sau uşurinţa cu care eludează legea. Grupurile crimei organizate sunt din ce în ce mai sofisticate şi mobile. Activităţile lor se întind de la traficul de droguri şi prostituţie, până la imigraţie ilegală, traficul de fiinţe umane, spălare de bani, criminalitatea economică, contrabandă de mărfuri contrafăcute şi chiar infracţiuni de mediu, cum ar fi cele de deversare de deşeuri toxice. Datorită caracterului său secret, criminalitatea organizată nu poate fi descoperită decât cu dificultate. Aceasta deoarece, de fiecare dată impune legea tăcerii pentru membrii săi, dar şi pentru populaţia care trăieşte pe teritoriul pe care-l controlează.

În lumea de astăzi, mai mult ca oricând, a luat o amploare fără precedent crima organizată, cu nucleul ei dur, criminalitatea economico-financiară, precum şi corupţia, fenomene ce tind să erodeze baza sistemului economic şi să afecteze instituţiile fundamentale ale statului de drept.

Tot mai mult, organizaţiile criminale profită de contradicţiile generate de permisivitatea sau chiar lipsa unor legi, de neaplicarea legilor existente, de relaţiile neadecvate dintre sferele politice, economice şi administrative, precum şi de ineficienţa ori slaba colaborare între structurile interne abilitate în combaterea fenomenului infracţional. Infiltrarea structurilor crimei organizate în cadrul structurilor economice îngrădeşte libertatea de acces la investiţii, afectează forţa de muncă, consumul, pieţele de desfacere, proprietatea, capitalul, activitatea productivă, ceea ce are consecinţe negative asupra bunăstării populaţiei şi dezvoltării economice.

Criminalitatea organizată şi corupţia sunt fenomene omniprezente, care pot fi întâlnite în ţări diferite din punct de vedere economic sau al dezvoltării sociale. Deşi anumite societăţi sunt mai vulnerabile decât altele şi pot suferi mai mult de pe urma efectelor devastatoare ale criminalităţii organizate şi corupţiei, totuşi nici o ţară din lume nu este, în prezent, imună la influenţa distructivă a corupţiei şi criminalităţii organizate.

Extinderea şi evoluţia rapidă a criminalităţii organizate şi a corupţiei se află în legătură strânsă de cauzalitate cu dinamica întregului ansamblu economico-social, constituind o reflectare indirectă a carenţelor şi disfuncţionalităţii acestuia.

Globalizarea crimei organizate a avut loc în tandem cu globalizarea economiei mondiale. În anii 1970 cele mai multe organizaţii criminale erau ancorate în ţările lor de origine. În anii 1980, organizaţiile tradiţionale ca Triadele chinezeşti, Yakuza japoneză sau Mafia siciliană, s-au transformat în organizaţii globale, devenind tot mai sofisticate şi diversificate pentru noile pieţe internaţionale. Colapsul Uniunii Sovietice din 1990 a favorizat expansiunea organizaţiilor criminale, iar extinderea Uniunii Europene din 2004 şi 2007 a deschis noi pieţe pornind de la graniţele cu Bielarus şi Ucraina, până la Oceanul Atlantic.