Parlamentul European

CAP 1. SCURT ISTORIC AL PARLAMENTULUI EUROPEAN

Parlamentul European este singura institutie supranationala ai carei membri sunt alesi in mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul reprezinta cetatenii statelor membre. Ales o data la cinci ani, Parlamentul European este implicat in adoptarea a numeroase legi (directive, regulamente etc.) care influenteaza viata fiecarui cetatean.

Tratatul de la Paris(1951), care a instituit Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului a creat 4 instituţii:

a) Înalta Autoritate;

b) Consiliul Special de Ministri;

c) Adunarea Comuna;

d) Curtea de Justitie.

Adunarea Comuna era constituită conform art. 7 si art. 20-25 din tratat. Ea era compusa din 78 de delegati desemnati de parlamentele nationale ale statelor membre. Potrivit prevederilor inscrise in tratat, membrii Adunarii erau fie numiti, fie alesi prin "sufragiu universal, direct, dupa procedura fixata de fiecare Inalta Parte Contractanta". In fapt, toti membrii Adunarii erau delegati ai parlamentelor nationale. Potrivit stipulatilor din tratat, Adunarea se intrunea cel putin o data pe an, prilej cu care se punea in discutie si un raport general prezentat de Inalta Autoritate. Primul presedinte al Adunarii a fost numit Paul-Henri Spaak

Tratatele de la Roma, din 1957, au dus la aparitia celorlalte doua comunitati europene. Odata cu semnarea Tratatelor CEE si CEEA a fost semnata si Conventia referitoare la unele institutii comune ale Comunitatilor, prin care cele trei Adunari erau unificate sub numele de Adunarea Parlamentara Europeana.

La 19 martie 1958 are loc sesiunea de stabilire a Adunarii Parlamentare Europene. Este tinuta in Strasbourg. Este ales ca Presedinte al Adunarii Robert Schuman. In acelasi an, deputatii din Adunarea parlamentara se grupeaza pentru prima oara conform afinitatilor politice si nu conform nationalitatii.

La 20 septembrie 1976, Consiliul a adoptat "Actul pentru alegerea reprezentantilor in Adunare cu sufragiu universal direct" prin care s-a pus bazele sufragiului direct la nivelul Comunitatilor in privinta membrilor Adunarii. Astfel, membrii Parlamentului european sunt alesi din 1979 prin vot universal direct in baza Actului. Alegerile trebuie sa aiba loc in cursul unei perioade unice pentru toate statele membre, insa reprezentantii nu sunt inca alesi dupa o procedura uniforma pentru toate statele membre. Pana cand o asemenea procedura universala va fi elaborata de Parlamentul European, procedura electorala ramane reglementata de legislatiile nationale. Absenta unei proceduri uniforme interzice P.E. sa acorde ajutoare financiare partidelor politice in rambursarea cheltuielilor de companie electorala. Numarul membrilor P.E. si repartizarea locurilor intre statele membre, astfel cum au fost fixate prin Actul din 20 septembrie 1976 au fost succesiv modificate prin actele de aderare ale Greciei, Spaniei si Portugaliei. Consiliul European de la Bruxelles din 10-11 decembrie 1993, in perspectiva noilor aderari a prevazut ca efectivul P.E. sa se ridice la 639. Datorita renuntarii Norvegiei numarul membrilor a scazut la 626. Odata cu intrarea celor 10 noi tari membre in Uniune, Parlamentul European care si-a inceput mandatul in 2004 are 731 de membrii.

Parlamentul European este reprezentantul democratic al intereselor celor 450 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene. Structurile politice existente in tarile membre se oglindesc in randul fractiunilor politice de la nivelul Parlamentului European. In acest parlament exista sapte fractiuni si o serie de deputati independenti. Deputatii din Parlamentul European provin din circa 160 de partide politice diferite, in care acestia sunt membri in tarile lor de origine.

Actualul mandat al parlamentarilor europeni a inceput in 2004. Presedintele Parlamentului european este socialistul spaniol Josep Borrell.

CAP 2. ORGANIZAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN

Organizarea si functionarea P.E. sunt cuprinse in linii generale in Regulamentul interior. P.E. adopta regulamentul sau interior cu majoritatea membrilor care il compun. Organele de conducere sunt Presedintele si biroul acestuia si care sunt desemnati de P.E. dintre membrii sai. P.E. tine o sedinta anuala. El se reuneste de plin drept in cea de a doua zi de marti din luna martie. De asemenea, P.E. poate sa se reuneasca in sesiune extraordinara la cererea majoritatii membrilor sai, a Consiliului si a Comisiei. In fiecare an, se organizeaza douasprezece perioade de sesiune la Strasbourg si alte sase perioade de sesiune suplimentare la Bruxelles.

CAP 3. FUNCTIONAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN

Parlamentul se întâlneşte în sesiuni ordinare, lunare, de câte o săptămână (cu exceptâţia lunii august) şi în sesiuni extraordinare . De asemenea, o mare parte a activităţii se desfăşoara în Comitete parlamentare, câte două săptămâni pe lună.

Statele membre nu şi-au îndeplinit încă obligaţia prevăzută în tratate de a stabili un singur sediu pentru Parlament, eficienţa acestuia fiind diminuată de fragmentarea geografică a activităţii sale; sesiunile plenare au loc la Strassbourg, Comitetele parlamentare se întâlnesc la Bruxelles, iar Secretariatul general este la Luxemburg. Lucrările se desfăşoară în cele 23 de limbi oficiale, cu traducere simultană, şi documentele oficiale trebuie traduse, de asemenea, în toate aceste 23 de limbi, fapt ce îngreaunează destul de mult activitatea curentă şi creşte costurile de funcţionare ale instituţiei.

Şedinţele sunt publice, la ele participă membrii Comisiei europene, în timp ce prezenţa membrilor Consiliului UE este obligatorie la sesiunile plenare.

Deciziile sunt adoptate, în principiu, cu majoritatea absolută a membrilor şi au forma unor rezoluţii. De regulă, Consiliul UE solicită opinii Parlamentului European; opinia este redactată de către Comitetul parlamentar specializat în problema ce face obiectul solicitării şi este înaintată spre adoptare plenului Parlamentului, în urma dezbaterilor devenind rezoluţie.

CAP 4. STRUCTURA PARLAMENTULUI EUROPEAN

4.1 Preşedintele şi organele de conducere

Preşedintele este ales pe o periodă de doi ani şi jumătate, adică jumatate din legislatura parlamentară cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Anterior alegerii preşedintelui, cel mai în vârstă dintre deputaţi îndeplineşte funcţiile de preşedinte, cu titlul de decan de vârstă, până la proclamarea alegerii preşedintelui.