Parlamentul României

Parlamentul României este organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a României Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaţilor.

Dreptul de a alege deputatii si senatorii romani

Alegerea Parlamentului se desfașoară potrivit procedurii prevăzută de legea electorală nr. 35 din 13 martie 2008,in baza votului universal,egal,direct,secret si liber exprimat de cetățenii români care au exerciţiul dreptului de vot,însă anumite condiții sunt totuși legate de exercitarea acestui drept:

a)calitatea de cetățean român.Dreptul de a alege membrii Parlamentului României este recunoscut numai cetățenilor români indiferent de domiciliul sau reședinta acestora si fără a mai interesa daca mai au o altă cetățenie.

b)profilul psihic al alegătorului.Exercitarea dreptului de a alege presupune a fi in deplinătatea faculțatilor mintale.

c)profilul moral al alegătorului.Este cazul persoanelor care,în urma unui proces penal,sunt condamnate la pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor electorale.

Semnificaţia egalităţii votului are o dublă accepţiune : pe de o parte , fiecare alegător are dreptul la un singur vot ,iar pe de altă parte , fiecare deputat sau senator trebuie sa fie desemnat in cadrul unei circumscripţii electorale egale ca populaţie şi nu ca numar de alegători : norma de reprezentare este 70.000 de locuitori pentru Camera Deputaţilor şi 160.000 de locuitori pentru Senat. Acesta pentru că ,potrivit prevederilor art. 2 din Constituţia României , suveranitatea naţională aparţine întregului popor roman si nu numai celor care , dispunând de dreptul de vot , sunt în măsură să participe la alegeri.

Alegerile se organizează în cele 41 de circumscripții electorale create la nivelul județelor,la care se adaugă o circumscripție în municipiul București și o circumscripție separată pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării.

Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate și,începând din anul 2012,a carții de alegător,care se eliberează alegătorilor înscriși în Registrul electoral.

Într-o cabină de vot este permis accesul unei singure persone,cu excepția acelei persoane care,din diferite motive nu-și poate exercita singura votul,caz în care va fi însoțită de o persoană aleasă de ea.Legea mai prevede și posibilitatea exercitării dreptului de vot de persoanele ce nu se pot deplasa,caz în care o comisie se va deplasa la domiciliul votantului cu o urnă specială.

Operațiunea de votare începe la ora 7 și se termină la ora 21.Dupa încheierea operațiunii de votare se anuleaza buletinele neîntrebuințate,după care se deschide urna.Președintele biroului electoral al secției de votare va citi,cu voce tare,la deschiderea fiecărui bulletin,numele și prenumele candidatului votat.Nu sunt luate în considerare voturile nule.După numărare președintele încheie un process verbal,care este înaintat biroului electoral de circumscripție,după care se încheie un process verbal pentru fiecare Cameră și sunt înaintate Biroului Electoral Central.Acesta constată care partide și coaliții politice au trecut pragul electoral și în funcție de aceasta,se face repartizarea mandatelor.

Dreptul de a fi ales in Parlamentul Romaniei

Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal în cele 42 de circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de judete și Municipiului Bucuresti. În legislativul 2004-2008 Senatul are un număr de 137 de membri iar Camera Deputaților are 332 de membri. Diferența numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.

Sistemul electoral este unul proporțional (membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se țin o dată la patru ani, și sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale. Ultimele alegeri au avut loc în 30 noiembrie 2008. În Camera Deputaților mai sunt primiți și câte un reprezentant al fiecărei minorități naționale recunoscute.

În ceea ce privește candidature,partidele și alianțele politice pot avea doar o singură propunere de candidatură în fiecare colegiu uninominal,după cum un candidat poate reprezenta un singur partid într-un singur colegiu uninominal.Propunerile de candidați se depun la birourile electorale de circumscripție care funcționeaza la nivelul la care sunt aleși candidații respectivi,cel mai tarziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează,dar nu mai puțin de 2000 de alegători pentru Camera Deputaților si 4000 de alegători pentru Senat.

Înalții funcționari publici pot candida numai dacă la data depunerii candidaturii le-au încetat raporturile de serviciu.Funcționarii publici de conducere însă,pot candida cu condiția de a se suspenda din funcția publică pe perioada desfășurării campaniei electorale.

Dreptul de a fi ales este derivat din dreptul de a alege.Prin urmare,cel care candideaza trebuie să aibe exercițiul dreptului de a alege,cu alte cuvinte să îndeplinească condițiile prezentate mai sus.

Cum cel ales are o responsabilitate mai mare decât cel care alege,primului îi sunt impuse câteva condiții suplimentare.Aleșii poporului trebuie să fi parcurs procesul de maturizare,să aibă o anumită experiență de viață.Stabilirea vârstei de 23 de ani pentru a fi ales în Camera Deputaților presupune că un candidat a avut posibilitatea terminării unor studii superioare si acumulării unei experiențe iar pentru a accede la Senat limita de vârstă este de 33 de ani.

O altă condiție particulară impusă pentru exercitarea dreptului de a fi ales este aceea de a nu face parte din categoria persoanelor cărora le este interzisă apartenența la un partid politic.Aceste persoane nu pot candida nu numai în numele unui partid,dar nici ca independenți.