Particularități ale Procesului de Aderare a României la Uniunea Europeană

CAPILTOLUL I

PARTICULARITĂŢI ALE PROCESULUI DE ADERARE A ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ

SECŢIUNEA I

PRELIMINARIILE ADERĂRII

1. Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele membre, pe de altă parte

Baza legală a relaţiilor dintre România şi Uniunea Europeană o reprezintă Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele membre, pe de altă parte, semnat la 1 februarie 1993, Acord ce a intrat în vigoare la 1 februarie 1995.

Obiectivele asocierii prevăzute în art.1 sunt:

• asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic dintre părţi, care să permită dezvoltarea unor legături politice strânse;

• promovarea dezvoltării comerţului, precum şi a relaţiilor economice între părţi, sprijinind astfel dezvoltarea economică în România;

• asigurarea unei baze pentru cooperarea economică, socială, financiară şi culturală;

• sprijinirea eforturilor României de dezvoltare a economiei, de desăvârşire a tranziţiei într-o economie de piaţă şi de consolidare a democraţiei;

• stabilirea unor instituţii adecvate pentru a face asocierea efectivă;

• asigurarea unui cadru pentru integrarea graduală a României în Comunitate.

A. În ceea ce priveşte crearea cadrului instituţional, se apreciază că un dialog politic regulat va consolida apropierea dintre România şi Comunitate, va sprijini schimbările politice şi economice în curs de desfăşurare în această ţară şi va contribui la stabilirea de forme noi de cooperare.

La nivel ministerial, dialogul politic va avea loc în cadrul Consiliului de Asociere (constituit din reprezentanţi ai Guvernului României, pe de o parte, şi membri ai Consiliului şi ai Comisiei Europene, pe de altă parte) care are responsabilitatea generală pentru respectarea acestui Acord. La nivel parlamentar, dialogul politic se va realiza în cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere care cuprinde membri ai Parlamentului României şi membri ai Parlamentului European.

B. Un alt punct important prevăzut în Acord (art.6) îl reprezintă respectarea principiilor democratice şi a drepturilor omului stabilite în Actul Final de la Helsinki şi Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, precum şi a principiilor economiei de piaţă.

C. În privinţa liberalizării circulaţiei mărfurilor, serviciilor, România şi Comunitatea au stabilit gradual o zonă de liber schimb bazată pe obligaţii reciproce şi echilibrate, în concordanţă cu prevederile Acordului de Asociere şi cele ale Acordului General pentru tarife vamale şi comerţ (GATT). O atenţie deosebită este acordată regimului taxelor vamale, în acest sens stabilindu-se un calendar al reducerilor taxelor la import şi export între Comunitate şi România, defalcat pe 10 ani (art.10-11).

Acordul nu exclude prohibiţiile sau restricţiile la import, export sau tranzit, justificate pe temeiurile moralităţii publice, politicii sau securităţii publice, protecţiei sănătăţii şi vieţii, protecţiei resurselor naturale, a tezaurelor, a proprietăţii intelectuale, industriale sau comerciale sau a reglementărilor referitoare la aur şi argint (art.3).

D. De asemenea s-au pus bazele liberalizării circulaţiei persoanelor. În acest sens, în scopul facilitării restructurării resurselor de forţă de muncă, urmare a restructurării economice din România, Comunitatea va furniza asistenţă tehnică pentru crearea unui sistem adecvat de asigurări sociale, conform art. 89 (art.44). Pentru a facilita cetăţenilor din Comunitate şi celor din România iniţierea şi desfăşurarea în mod regulat de activităţi profesionale în România şi, respectiv, în Comunitate, Consiliul de Asociere va examina măsurile necesare ce trebuie luate pentru a asigura recunoaşterea reciprocă a calificărilor (art.47).

E. România şi statele membre ale Uniunii s-au angajat să asigure circulaţia liberă a capitalului privind investiţiile directe făcute în companii înfiinţate conform legilor în vigoare în ţara gazdă şi investiţiile făcute conform prevederilor Acordului, lichidarea sau repatrierea acestor investiţii şi a oricărui profit rezultat din acestea. Nu se vor introduce noi restricţii valutare la circulaţia de capital şi la plăţile curente aferente. În plus, sunt stabilite incompatibilităţile cu buna funcţionare a relaţiilor comerciale între părţi (art.64 alin1).