Politica de Concurenta in Uniunea Europeana

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Politica de Concurenta in Uniunea Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 29 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Capitolul I. Elemente introductive ale politicii de concurenţă
1.1 Dezvoltarea şi evoluţia politicii de concurenţă în Uniunea Europeană . 3
1.2 Principalalele reglementări în domeniul politicii de concurenţă . 8
Capitolul II. Instituţiile Uniunii Europene implicate în Politica în domeniul concurenţei
2.1 Parlamentul European . 10
2.2 Consiliul European . 10
2.3 Consiliul Uniunii Europene . 10
2.4 Comisia Europeană . 11
2.5 Curtea Europeană de Justiţie . 11
2.6 Banca Centrală Europeană . 11
2.7 Curtea de Conturi . 12
2.8 Comitetul Economic şi Sosial European . 12
Capitolul III. Politica de Concurenţă în România sub impactul integrării europene
3.1 Reguli . 13
3.2 Restricţii . 17
Concluzii . 27
Bibliografie . 28

Extras din document

Capitolul I. Elemente introductive ale politicii de concurenţă

“Atunci când politica concurenţei este efectiv aplicată,

consumatorii au cele mai mari beneficii. Într-un timp al

schimbărilor, aplicarea politicii concurenţei şi interesele

consumatorilor reprezintă o legătură stabilă."

Mario Monti, Comisar european

responsabil cu politica în domeniul concurenţei

1.1 Dezvoltarea şi evoluţia politicii de concurenţă în Uniunea Europeană

În ceea ce priveşte definirea noţiunii de ,,concurenţă’’, potrivit dicţionarului explicativ al limbii române, aceasta are semnificaţia de luptă comercială dusă pe considerente economice între industriaşi, comercianţi, monopoluri, chiar şi ţări, cu scopul de a acapara piaţa, desfacerea unor produse, pentru clientelă şi pentru obţinerea unui profit cât mai mare.

Tot în acest sens, literatura de specialitate prin intermediul Comisiei Europene, aduce elemente precum: ,,Concurenţa pune o presiune constantă asupra activităţilor întreprinderilor cu scopul de a pune la dispoziţia consumatorilor o gamă cât mai variată de produse şi servicii, la cele mai avantajoase preţuri. Concurenţa face parte din regulile de joc ale unei pieţe libere şi este în interesul consumatorilor, beneficiarii finali’’ . Procesul acesta determină mecanismul de bază al pieţei în care se întâlneşte cererea şi oferta, pentru a determina crearea celei mai bune formule de realizarea a unui echilibru între calitate şi preţ.

O altă definiţie a concurenţei priveşte acest aspect mai în detaliu: ,,Concurenţa se construieşte pe seama relaţiilor dintre toţi agenţii economici care activează pe piaţă pentru a pune în practică propriile idei in condiţii de libertate economică: aceste relaţii se întreţin prin mijloace economice (cantitate, calitate, preţ, etc) şi extraeconomice (spionaj industrial, acţiuni de sabotaj, politici de dumping), confruntarea dintre agenţii economici în vederea realizării unor condiţii mai bune de producţie, desfacere, de efectuare a operaţiunilor băneşti sau a altor activităţi economice, pentru obţinerea unor avantaje cât mai substanţiale’’ .

Ideea ,,politicii de concurenţă’’ trebuie privită prin însăşi caracteristicile sale, care derivă de la conceptul de concurenţă. Cu toate acestea, se evidenţiază şi prezenţa conceptelor introduse de specialistul în domeniu, Vilfredo Pareto, care pune bazele unui model al concurenţei perfecte atragând critici şi opinii contrare, pe fundamentul unui sens marginalist dat acest concept. În esenţă acest element introduce unele aspecte ce rămân bine sedimentate, cum sunt:

• pe de o parte, vizează rolul consumatorului pe piaţă (care va fi înlocuit de marile corporaţii, oligopoluri şi monopoluri), eficientizarea (prevede diminuarea şi utiizarea eficientă a costurilor), respectiv diminuarea veniturilor şi a profiturilor întreprinderilor ce au legături directe cu nivelul producţiei generat şi achiziţionat de consumatori;

• pe de cealaltă parte, o viziune riguroasă şi contrariată oferită de marginaliştii secolului XIX, care susţin deasemenea concurenţa, însă ea condamnă procesul de diminuare a utilităţii marginale iar în schimb recomandă omogenizarea producţiei prin unificarea preferinţelor acestora şi sunt înficoşaţi de extinderea întreprinderilor prin capacitatea mare a acestora de producţie şi influenţă pe piaţă.

Dacă analizăm aspectul concurenţei în secolul XXI, atât pentru Uniunea Europeană cât şi pentru naţiuni, vom constata în urma unor studii riguroase că vom identifica o serie de avantaje (acestea pot fi cele precum reducerea costurilor la tarifele telefonice, accelerarea procesului de accesare a transportului aerian de către cetăţenii europeni, oportunitatea de a achiziţiona un autoturism la un preţ rezonabil din oricare stat membru, respectiv fuzionarea întreprinderilor determină ca în final producţia să fie diversificată iar consumatorul final să beneficieze de preţuri reduse) şi vom descoperi aspecte care s-ar pierde odata cu ea, aspecte precum cele legate de consumatori, care neluaţi în seamă de valul mare de ofertanţi, caută cu orice preţ să obţină profitul, fără a ţine seama de clienţi şi de calitatea productivităţii, axâdu-se în primul rând pe reducerea costurilor, al resurselor naturale, semnificativ ţintite de boom-ul care a luat cu asalt umanitatea şi natura zilelor noastre.

Astfel, constatăm că prezenţa concurenţei este primordială într-o lume care tinde spre integrare, în pofida extinderii pieţelor şi creării unei pieţe unice regionale, defavorizând concurenţa prin sensul de bază, în contextul în care pune în prim plan firmele care se extind în interiorul Uniunii, aspect pus în balanţă faţă de cele din exteriorul acesteia, care doresc deasemenea integrarea. Politica de concurenţă este utilă acolo unde ea favorizează consumatorul, exceptând comportamentul său pe piaţă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Politica de Concurenta in Uniunea Europeana.docx

Bibliografie

Capitolul I. Elemente introductive ale politicii de concurenţă
1.1 Dezvoltarea şi evoluţia politicii de concurenţă în Uniunea Europeană . 3
1.2 Principalalele reglementări în domeniul politicii de concurenţă . 8
Capitolul II. Instituţiile Uniunii Europene implicate în Politica în domeniul concurenţei
2.1 Parlamentul European . 10
2.2 Consiliul European . 10
2.3 Consiliul Uniunii Europene . 10
2.4 Comisia Europeană . 11
2.5 Curtea Europeană de Justiţie . 11
2.6 Banca Centrală Europeană . 11
2.7 Curtea de Conturi . 12
2.8 Comitetul Economic şi Sosial European . 12
Capitolul III. Politica de Concurenţă în România sub impactul integrării europene
3.1 Reguli . 13
3.2 Restricţii . 17
Concluzii . 27
Bibliografie . 28