Problema libertății în decorul cultural

1. INTRODUCERE

“Europa intre libertatea culturii si cultura libertatilor” este titlul unuia dintre programele culturale “Sibiu - Capitala culturala europeana 2007”care se deruleaza in prezent. In noua configuratie europeana se pune firesc problema libertatii, o valoare culturala europeana cu semnificatii profunde. Astfel, remarcam faptul ca fenomenul cultural contemporan are o puternica dimensiune si semnificatie europeana.

Cultura europeana la ora globalizarii isi intareste rolul de motor al creativitatii, de protector si promotor al diversitatii expresiilor culturale prin incurajarea comunitatii de a dezvolta modalitati inovatoare de dezvoltare prin cultura, promovarea cooperarii culturale si a dialogului intercultural, a valorilor comune, valorificarea eficienta si sustenabila a patrimoniului cultural european.

Unificarea europeana este un proces in prima linie de apartenenta culturala; cultivarea unei atitudini in cunoastere si in viata concreta caracterizata de incredere in analiza factuala si spirit critic, de unde caracterul reflexiv al gandirii europene.

In ceea ce priveste specificul cultural european, Europa reprezinta, inainte de toate, o unitate spirituala, a carei nucleu nu se identifica cu capitalismul modern; o spiritualitate europeana caracterizata de autonomia valorilor si recunoasterea de legi şi reguli generale, care sustin valoarea fundamentala a solidaritatii, o Europa a posibilitatilor oferite individului. Cultura europeana se remarca prin cultivarea unei individualitati careia i se recunoaste capacitatea de a produce si institui generalul, o individualitate care realizeaza continuu o unitate ce se diversifica continuu. Specificitatea Europei este data de constiinta libertatii individuale, libertate ce se obiectiveaza in vointa si actiune - principiul general, conform caruia omul detine resursele de a infaptui actiuni in mod liber, ca efect al schimbarii de paradigma, de ritm si implicit de largire a sferei posibilului.

Individualismul european si umanismul european dau imaginea omului liber aparat in drepturile sale astfel incat acesta sa-si implineasca determinarea.

Europa se deosebeste prin preeminenta acordata indivizilor in organizarea vietii. Europa se afirma intr-un spatiu al individualismului, al personalitatii si al libertatii ( individualism colectiv ), nu intr-o societate de masa capitalista. Prin ideea de individualism european se reafirma libertatea persoanei. Individualismului european ii corespunde cultul european al personalitatii si evaluarea personalitatii ca fericire suprema a individului. Europeanul, constient de statutul sau, aspira la a fi un om diferentiat, caruia nu constrangerea exterioara, ci legea sa interioara ii impune limite si forme. Aceasta evaluare a personalitatii se exprimă in arta, religia si politica europeana.

Este scopul democratiei europene de a asigura fiecarui individ, pentru desfasurarea personalitatii sale, atata libertate cata se poate pune in acord cu libertatea celorlalti oameni. Intregirea libertatii este responsabilitatea, fara de care orice democratie devine anarhie. Coloanele de sustinere ale individualismului european sunt trei: Crestinismul i-a dat Europei profunzime, grecismul i-a dat forma, germanitatea i-a dat putere. Dar toate aceste trei dimensiuni si elemente se intalnesc intr-un punct al sufletului european: libertatea.

Libertatea, din perspectiva actualei arhitecturi europene, reprezinta o valoare europeana care sta la baza unei societati caracterizata de pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate, egalitate de sansa, stat de drept, respectarea drepturilor omului. In perioada moderna si, mai cu seama, cea postmoderna se pune problema unui sistem de valori in criza datorita intrarii intr-o alta dinamica. In noul context ne confruntam cu o mare nevoie de independenta si de schimbare a mentalitatii.

Dezbaterile pe tema libertatii raspund preocuparilor si confuziei create de schimbarile de directie, de coliziunea dintre ideea de identitate si cea de globalizare. Modernitatea se caracterizeaza printr-o deosebita capacitate de inovare, de innoire, de reconsiderare a ordinii lucrurilor. In acest context se inscrie si lucrarea in cauza care isi propune sa trateze problema libertatii din perspectiva ideologiilor culturale europene, si anume: Existentialism, Fenomenologie, Umanism, Deconstructivism si Liberalism.