Proceduri judiciare și profesii liberale - studierea conflictelor și soluționarea acestora prin mediere

CONŢINUTUL TEORETIC

CAPITOLUL I

Medierea în România

1. Definiţia, reglementare, scurtă prezentare

Medierea este o formă alternativă de rezolvare a disputelor între două sau mai multe părţi ce doresc să ajungă la o înţelegere, cu ajutorul unei terţe persoane, specializate în calitate de mediator. Disputele pot implica (din punct de vedere al parţilor) state, organizaţii, comunitarii, indivizii.

Articolul 1 alin. 1 si 2 din Legea 192/2006 reglementează medierea astfel: “Medierea reprezintă o modalitate facultativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate si confidenţialitate. Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.”

2. Procedura

Persoanele implicate în mediere, denumite “părţi implicate” pot urma câteva etape pentru pregătirea medierii, la fel ca şi avocaţii lor, dacă există. Pregătirea implică redactarea unor declaraţii în care să se prezintă subiectul disputei, şi care vor fi aduse în cadrul procesului.

În general, părţile care cunosc mediatorul înainte tind să ajungă la un consens mult mai repede şi se arată mult mai mulţumiţi de mersul procesului.

O altă sarcină preliminară implică identificarea persoanelor care ar trebui sa participe la mediere. În afara părţilor implicate, alţi participanţi importanţi sunt avocaţi, contabili, soţul/soţia sau traducători.

Convenţia asupra unei întâlniri de mediere este la fel de importantă ca orice altă întâlnire. Articolul 43 alin. 1 din Legea nr.192/2006 prezintă cadrul de desfăşurare al medierii: “Părţile aflate în conflict se prezintă împreună la mediator. În cazul în care se prezintă numai una dintre părţi, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte păţi invitaţia scrisă, în vederea acceptării medierii şi încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaţia se transmite prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului.”

Articolele 50-59 din Legea nr. 192/2006 oferă o viziune asupra modului de desfăşurare al procesului de mediere: “Medierea se bazează pe cooperarea părţilor şi utilizarea, de către mediator, a unor metode si tehnici specifice, bazate pe comunicare şi negociere. Metodele si tehnicile utilizate de către mediator trebuie să servească exclusiv intereselor legitime şi obiectivelor urmărite de părţile aflate în conflict. Mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii.

Părţile aflate în conflict au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord. În cursul medierii părţile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii.

Susţinerile făcute pe parcursul medierii de către părţile aflate în conflict, de persoanele prevăzute la art. 52 si la art. 55 alin. (1), precum şi de către mediator au caracter confidenţial faţă de terţi şi nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atenţia persoanelor care participă la mediere în condiţiile art. 52 asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi le va putea solicita semnarea unui acord de confidenţialitate.

Dacă, pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, acesta este obligat să o aducă la cunoştinţa părţilor, care vor decide asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere. Mediatorul are dreptul să se abţină şi să închidă procedura de mediere, procedând potrivit dispoziţiilor art. 56, care se aplică în mod corespunzător. În această situaţie mediatorul este obligat să restituie onorariul proporţional cu etapele de mediere neparcurse sau, după caz, să asigure continuarea procedurii de mediere, în condiţiile stabilite prin contractul de mediere.

În cazul în care conflictul supus medierii prezintă aspecte dificile sau controversate de natură juridică ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul părtilor, poate să solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Atunci când solicită punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, mediatorul va evidenţia doar problemele controversate, fără a dezvălui identitatea părţilor.

Procedura de mediere se închide, după caz:

- prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului;

- prin constatarea de către mediator a eşuării medierii;

- prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părţi.