Protecția consumatorilor

Protectia consumatorilor

Introducere

Protectia consumatorilor se inscrie in cadrul politicilor sociale promovate de catre orice stat. Totodata, ea trebuie, datorita importantei pe care o prezinta, sa se constituie intr-o politica de sine statatoare cu obiective, prioritati si insrumente proprii.

In prezent, consumatorul in calitatea sa de purtator al cererii de marfuri a devenit un real partener de piata, ale carui pozitii ocupate in cadrul pietei se consolideaza pe masura dezvoltarii societatii. Comportamentul de cumparare al consumatorilor afecteaza din ce in ce mai multe intreprinderi, organizatii, organisme si institutii; de aceea, consumatorului ii este acordata o atentie din ce in ce mai mare.

Cine este consumatorul?

Cuvântul consumator provine din franţuzescul “consommateur” şi înseamnă persoana care consumă bunuri rezultate din producţie. O altă noţiune legată de noţiunea de consumator este consumerismul. Originile consumerismului contemporan se afla în Carta drepturilor consumatorului propusă de preşedintele Kennedy în 1962, în cadrul unui mesaj adresat Congresului American. Această Cartă a servit drept model pentru multe din legislaţiile naţionale şi regionale cu privire la consum, formulate în deceniile şapte şi opt, în diverse colţuri ale lumii.

În prezent din punct de vedere juridic, conform art.1 al Legii cu privire la protecţia consumatorilor - consumator - orice persoană fizică ce intentionează să comande sau să procure ori care comandă, procură sau foloseşte produse, servicii pentru necesităţi nelegate de activitatea de întreprinzător sau profesională.

Care sunt drepturile consumatorului?

Conform legii cu privire la protecţia consumatorilor, orice consumator are dreptul la:

a) protecţia drepturilor sale de către stat;

b) protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un produs, un serviciu care ar putea să-i afecteze viaţa, sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să-i prejudicieze drepturile şi interesele legitime;

c) remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător;

d) informaţii complete, corecte şi precise privind produsele, serviciile achiziţionate;

e) instruire în domeniul drepturilor sale;

f) organizare în asociaţii obşteşti pentru protecţia consumatorilor;

g) adresare în autorităţile publice şi reprezentarea în ele a intereselor sale;

h) sesizarea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi autorităţilor publice asupra încălcării drepturilor şi intereselor sale legitime, în calitate de consumator, şi la înaintarea de propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor, serviciilor.

Care sunt obligaţiile producătorului privitor la protecţia consumatorului?

Producătorul este obligat:

a) să plaseze pe piaţă numai produse inofensive care trebuie să fie însoţite de certificate de conformitate, de alte documente, conform legislaţiei, şi produse care corespund cerinţelor prescrise sau declarate;

b) să oprească livrările, respectiv să retragă de pe piaţă sau de la consumatori produsele la care organele de control sau specialiştii proprii au constatat neîndeplinirea cerinţelor prescrise sau declarate sau care ar putea afecta viaţa, sănătatea, ereditatea şi securitatea consumatorilor, dacă această măsură constituie singurul mijloc prin care pot fi eliminate neconformităţile respective;