Reforma managementului public

Dupa cum se cunoaste, la 1 februarie 1995, a intrat în vigoare acordul European prin care România devenea asociata a Comunitatilor Europene si Statelor membre ale Uniunii Europene. Acest eveniment semnifica, în primul rând, declansarea unui proces de schimbare în care legislatia, institutiile statului de drept, economia si mecanismele de piata vor deveni compatibile cu cele comunitare.

MUTATII SEMNIFICATIVE ÎN MANAGEMENTUL PUBLIC PE PLAN MONDIAL SI ÎN ROMÂNIA

Este evident faptul ca pentru a eficientiza serviciile publice si sistemul administrativ, în general, este nevoie de un management public bazat pe performanta. Procesul schimbarii este complex, de durata si cuprinde câteva mutatii importante:

Privatizarea serviciilor publice – în acest sens si în România se poate dezvolta un parteneriat, respectiv între organizatiile publice si cele private care desfasoara activitati de interes social. Astfel, va începe sa se formeze piata serviciilor publice, care atrage competitia, concurenta între ofertantii de servicii. Este necesara în acest sens o flexibilizare a legislatiei, care sa stimuleze formarea unui mediu concurential pentru serviciile publice. În aces context se poate opta pentru mai multe forme de parteneriat: subcontractarea de lucrari publice, concesionarea de terenuri si infrasctructuri pentru executia serviciilor publice, dezvoltarea de franchising, întreprinderi mixte.

Transformarea functiunii de personal într-o componenta a strategiei institutiei publice în general si nu într-o reuniune de activitati administrative specifice. În acest context, este necesara flexibilizarea practicilor de angajare a personalului în structurile administrative.

Schimbarea stilului de management al managerilor publici acesta devenind mai mult rationalist, orientat spre obiective, decât paternalist.

Schimbarea rolului functionarului public de la cel traditional, clasic, de tip mecanicist la cel nou în care accentul se pune pe capacitatea creativa a functionarului public, pe flexibilitatea lui în gândire si actiune.

Orientarea organizatiilor publice conduse de manageri publici catre clienti.

Accentuarea preocuparii functionarilor publici pentru un management public de tip rationalist orientat pe schimbarea continua nu pe mentinerea unei stabilitati temporare a unui sistem.

Dezvoltarea în cadrul institutiilor publice a unei noi abordari, aceea a organizatiei care învata.

Transformarea serviciilor publice în afaceri publice orientate exclusive catre piata serviciilor, unde actioneaza toti factorii economici, prin urmare functionarul public se tranforma din angajat al statului în om de afaceri preocupat permanent de nevoile clientului, de calitatea serviciilor pe care le ofera si de eficienta organizationala.

Introducerea managerilor profesionisti în institutiile statului, acesta fiind cel mai bun mod de a asigura eficienta si eficacitatea si nu în ultimul rând calitatea serviciilor publice.

Informatizarea institutiilor publice permite fluidizarea procesului de comunicare si diminuare a gradului de biocratizare al unei institutii publice si/sau al managementului public dintr-o tara.

Functionarea institutiilor administrative pe principiul autocoordonarii, ceea ce presupune o descentralizare a sistemului respective, o delegare de sarcini, competente si responsabilitati catre niveluri inferioare ale structurii sistemului.

Flexibilizarea structurilor institutiilor publice. Institutia publica trebuie sa dispuna de compartimente distincte pentru care sa fie definite clar atributiile determinate de sistemul nevoilor sociale.

Accentuarea laturii creative a managementului public

Adaptarea institutiilor publice la economia de piata presupune profunde schimbari la nivelul managementului public. Necesitatea urgenta de a inova, de a crea “noul” în management presupune la nivelul fiecarei institutii publice adoptarea unor strategii inovatoare orientate spre promovarea noului pentru realizarea eficientei în cadrul sistemului. Unul dintre principalele obiective ale functionarilor publici, în special pentru cei cu functii de conducere în sistem, trebuie sa fie descoperirea si asimilarea elementelor noi în toate domeniile de activitate si abordarea într-un spirit deschis a propunerilor de schimbare.