Apa în natură

CAP I

1. Importanta apei

Apa constituie o importanta covarsitoare pentru existenta apei. Fiind necesara in toate sectoarele de activitate ale omului , sursa de apa constituie un factor de decizie a amplasarii obiectivelor social-economice.

Desi apa acopera mai mult de o treime din suprafata globului pamantesc,in lume se semnaleaza perspectiva lipsei de apa dulce pentru om si pentru necesitatile agriculturii si industriei. Apa marilor si oceanelor contine prea multe saruri pentru a fi folosita ca atare.

Datorita proprietatilor sale fizice si chimice, apa are numeroase utilizari.

Apa se combina cu multi oxizi ai metalelor si nemetalelor, formand baze si acizi :

H2O + CaO = Ca(OH)2

H2O + SO3 =H2SO4

Reactioneaza energetic cu metale active si cu unele nemetale punand hidrogenul in libertate :

2H2O + 2Na =2NaOH + H2

H2O + C2 = CO2 + H2

Prin electroliza apei se obtine hidrogenul si oxigenul, de mare puritate. Apa participa in numeroase reactii chimice importante, ca de exemplu reactia de hidroliza este indispensabila pentru priza cimentului in constructii, etc.

Cea mai importanta proprietate a apei este cea de dizolvare a diferitelor substante. Datorita polaritatii sale mari, apa este considerata cel mai bun dizolvant. Ea dizolva acizi, baze, saruri si numeroase substante organice, totodata este mediul ideal pentru diferite reactii Datorita puterii de dizolvare, apa este un agent de spalare important.

Avand caldura specifica mai mare decat a altor substante apa este un bun purtator de caldura, fiind utilizata pentru racirea sau incalzirea aparatelor si utilajelor ; pentru alimentarea cazanelor de abur precum si pentru realizarea numeroaselor procese tehnologice din diferite ramuri industriale se consuma cantitati foarte mari de apa.

De asemenea, in cantitati mari, apa se consuma ca apa potabila in consumul menajer si in industria alimentara.

2. Stari de existenta ale apei in natura

Apa este cea mai raspandita substanta in natura, gasindu-se intr-o continua transformare, trecand dintr-o faza de agregare in alta, in procesul neintrerupt numit « circuitul apei in narura ».

In functie de conditiile de formare si de acumulare se disting trei feluri de apa in natura :

- Ape meteorice

- Ape freatice

- Ape de suprafata

Ape meteorice

Apa de la suprafata oceanelor, marilor, lacurilor si chiar a solului sub influenta caldurii solare de evaporare in cantitati mari. Cand vaporii de apa ajung in atmosfera, la mari inaltimi se racesc, condenseaza si formeaza nori, din care apa ajunge inapoi pep amant sub forma de ploi si zapezi.

Apa atmosferica este pura in momentul formarii, dar in drumul catre suprafata pamantului dizolva componenti ai aerului(O2,N2,CO2) si retine praful atmosferic sub forma de suspensie. Ca rezultat al descarcarilor electrice in atmosfera, aceste ape mai contin dizolvate si diferite cantitati de ozon si azot de amoniu. In vecinatatea regiunilor industriale, se gasesc si alte gaze, cum ar fi : oxizii de azot, de sulf, hidrogen sulfurat, clor, HCl, NH3, etc. , care sunt de asemenea dizolvate de picaturile de ploaie. In apropierea lacurilor si marilor apele de ploaie pot sa contina si cantitati variabile de clorura de sodiu, sulfat de sodiu. Datorita faptului ca apa de ploaie contine oxigen si dioxid de carbon din atmosfera, ea este foarte coroziva.

Cantitatea gazelor dizolvate depinde de coeficientul de solubilitate al gazului respectiv. Coeficientul de solubilitate al unui gaz, reprezinta volumul de gaz dizolvat intr-un litru de apa la temperatura de 00C si presiunea de 760mmHg.