Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul

Proiect
7/10 (3 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 61 în total
Cuvinte : 21772
Mărime: 1.05MB (arhivat)
Publicat de: Cristea Alexe
Puncte necesare: 12
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: CARMEN ZAHARIA
UNIVERSITATEA GHEORGHE ASACHI FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SECTIA INGINERIA MEDIULUI

Cuprins

  1. 1.Clasificarea carbunilor
  2. 1.1. Produse energetice in cauza
  3. 1.2. Carbunele
  4. 1.3.A doua tinerete a carbunelui
  5. 2. Prezentarea situatiei actuale
  6. 2.1. Consideratii generale privind caracterizarea actuala a IMA din Romania
  7. 2.2. Situatia actuala a reglementarii, din punct de vedere al protectiei mediului activitatii IMA din Romania
  8. 2.3. Transpunerea Directivei 2001/80/CE
  9. 2.4. Activitati derulate pana in prezent pentru implementarea Directivei 2001/80/CE
  10. 2.5. Alte aspecte relevante pentru implementarea Directivei 2001/80/EC
  11. 2.6. Probleme cheie
  12. 3.Un tablou al energiei în Uniunea Europeana si tarile CEE
  13. 4.Puterea calorica
  14. 5.Aportul combustibililor solizi utilizati in termocentrala Mintia-Deva la impactul asupra mediului
  15. 5.1. Rezumat
  16. 5.2. Introducere
  17. 5.3. Rolul carbunelui in industria energetica
  18. 5.4. Aprecierea mediului din zona de amplasament a C.T.E Mintia
  19. 5.4.1. Inventarierea surselor poluante
  20. 6. Obiectivul protectiei mediului: un viitor în care se vor utiliza combustibili fosili cu un nivel scazut al CO2
  21. 7. Noul raport strategic „Climat – energie”
  22. 7.1Calculul emisiilor de CO2 conform reglementarilor din Franta
  23. 8. Analiza chimica elementara a combustibililor
  24. 8.1. Influenta utilizarii carbunelui asupra factorilor de mediu
  25. 8.1.1. Poluarea cu SO2
  26. 8.1.2. Poluarea cu praf de carbune
  27. 8.1.3. Poluarea fonica
  28. 8.1.4. Poluarea radioactiva
  29. 9.Masurile tehnologice propuse pentru reducerea progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi pâna la VLE aplicabile, cu stabilirea termenelor de implementare la SC CET Brasov SA
  30. 9.1. Masuri pentru monitorizarea emisiilor de SO2, NOx si pulberi la CET Brasov
  31. 9.2.Valorile limita de emisie prevazute conform HG nr. 541/2003 cu justificarea eventualelor derogari aplicabile
  32. 10. Posibilitati de reducere a continutului de noxe la C.T.E. Rovinari
  33. 10.1. Consecintele emisiei de noxe asupra mediului
  34. 10.2. Determinarea emisiei de noxe
  35. 10.2.1. Calculul emisiei de noxe.
  36. 10.2.2. Calculul emisiei de bioxid de sulf (SO2)
  37. 10.2.3. Calculul emisiei de oxizi de NOx
  38. 10.2.4.. Calculul emisiei de pulberi (cenusa zburatoare)
  39. 10.2.5. Calculul emisiei de bioxid de carbon (CO2)
  40. 10.2.6. Importanta reducerii oxizilor de azot
  41. 10.2.7. Mecanismele producerii oxizilor de azot
  42. 10.3. Posibilitati de reducere a emisiei de SO2
  43. 10.3.1. Implicatii ale generarii bioxidului de sulf
  44. 10.3.2. Metode de retinere a SO2
  45. 10.3.3. Reducerea bioxidului de sulf prin injectie de calcar în focar
  46. 10.3.4. Procedee de desulfurare
  47. 10.4.Modelul matematic al stabilirii emisiilor poluante cu metoda
  48. bilanturilor termice
  49. 11. Tehnologii ecologice pentru reducerea impactului proceselor
  50. de extractie si preparare a carbunelui din Valea Jiului asupra apelor,
  51. solului si aerului
  52. 11.1. Valorificarea energetica a carbunelui si exigentele de mediu
  53. 11.2. Problematica epurarii apelor cu suspensii solide
  54. carbunoase
  55. 11.3. Haldele de steril ale preparatiilor din Valea Jiului
  56. 12. Concluzii
  57. 12.1.Concluzii si recomandari
  58. 13. Bibliografie

Extras din proiect

Resursele de carbune se diferentiaza, calitativ, dupa compozitia data de natura resturilor organice, de modul de acumulare si de conditiile în care s-a produs transformarea acestor resturi vegetale. Explicatia este ca din masa vegetala a carei a însemnat circa 51% carbon, 6% hidrogen si 43% oxigen, pe masura transformarii în carbuni, s-au eliminat, în proportii varabile, oxigen si hidrogen; astfel carbunii superiori au o putere calorica mult mai mare, fiind mai carbonificati decât cei inferiori.

Rezervele mondiale sigure de carbune sun evaluate la 11 000 miliarde de tone, repartitia principalelor resurse fiind neuniforma, în sensul ca ponderea cea mai mare revine emisferei nordice, mai ales între 35° si 60° latitudine.

1.Clasificarea carbunilor

1.1. Produse energetice in cauza

În lipsa unor dispozitii contrare, aceasta colectare de date se aplica urmatoarelor produse energetice:

- Produs energetic

- Definitie

1.Antracit - Carbune de categorie superioara utilizat în activitati industriale si

casnice. Contine în general mai putin de 10% materii volatile si are o mare concentratie de carbon (aproximativ 90% carbon fix). Puterea sa calorifica bruta depaseste 23 865 kj/kg (5 700 kcal/kg), masurata la o masa de carbune fara cenusa dar umed.

2.Carbune cocsificabil - Carbune bituminos de o calitate care permite producerea de cocs adecvat utilizarii în furnale. Puterea sa calorifica bruta depaseste 23 865 Kj/kg (5 700 kcal/kg), masurata la o masa de carbune fara cenusa dar umed.

3.Alti carbuni bituminosi (carbune industrial) - Carbune utilizat pentru producerea de abur care cuprinde toti carbunii bituminosi neinclusi la carbunii cocsificabili sau antracit. Este caracterizat printr-un continut de materii volatile mai mare decât al antracitului (mai mult de 10%) si un continut mai scazut de carbon (mai putin de 90% carbon fix). Puterea sa calorifica bruta depaseste 23 865 kj/kg (5 700 kcal/kg), masurata la o masa de carbune fara cenusa dar umed. În cazul în care carbunii bituminosi sunt utilizati în cocserii, trebuie înregistrati în categoria carbunelui cocsificabil.

4.Carbune subbituminos - Sunt carbuni neaglutinanti, cu o putere calorifica bruta între 17 435 kj/kg (4 165 kcal/kg) si 23 865 kj/kg (5 700 kcal/kg), care contin mai mult de 31% materii volatile la o masa uscata de carbune fara substante anorganice.

5.Lignit/carbune brun - Sunt carbuni neaglutinanti cu o putere calorifica bruta mai mica de 17 435 kj/kg (4 165 kcal/kg) si cu un continut de materii volatile mai mare de 31% la o masa uscata de carbune fara substante anorganice. Sisturile bituminoase si nisipurile asfaltice produse si arse direct trebuie înregistrate în aceasta categorie. Sisturile bituminoase si nisipurile asfaltice utilizate ca resuse pentru alte procese de transformare trebuie, de asemenea, înregistrate în aceasta categorie. Tot aici intra sisturile bituminoase si nisipurile asfaltice consumate în procesul de transformare. Sisturile bituminoase si alte produse derivate din lichefiere trebuie înregistrate în chestionarul anual al petrolului.

6.Turba - Este un depozit sedimentar fosil, combustibil, moale, poros sau comprimat, de origine vegetala, cu un continut mare de apa (pâna la 90% în stare bruta), usor de taiat, de culoare brun deschis sau închis. Turba utilizata în alte scopuri decât pentru producerea de energie nu intra în aceasta categorie.

7.Combustibil brichetat - Este un combustibil produs din material marunt de carbune superior la care se adauga un liant. Cantitatea de combustibil brichetat produs poate, prin urmare, sa fie putin mai mare decât cantitatea reala de carbune consumat în procesul de transformare.

8.Cocs de cocserie - Este un produs solid obtinut prin carbonizarea la temperatura înalta a carbunelui, în general a unui carbune cocsificabil; are un continut scazut de umiditate si materii volatile. Cocsul de cocserie este utilizat în principal în siderurgie ca sursa de energie si agent chimic. În aceasta categorie intra praful de cocs si cocsul de turnatorie.

Semicocsul (un produs solid obtinut prin carbonizarea carbunelui la temperatura joasa) trebuie inclus în aceasta categorie. Semicocsul este utilizat drept combustibil casnic sau direct de uzinele de transformare.

Aceasta rubrica include, de asemenea, cocsul, praful de cocs si semicocsul produse din lignit/carbune brun.

9.Cocs de gaz - Este un produs secundar al carbunelui superior utilizat pentru producerea de gaz de iluminat în uzinele de gaz. Cocsul de gaz este utilizat pentru încalzire.

10.Gudron de carbune - Este rezultatul distilarii distructive a carbunelui bitnuminos. Gudronul de carbune este un produs secundar lichid al distilarii carbunelui cu scopul de a produce cocs în cocserii sau este produs din carbune brun („gudron de temperatura joasa”). Gudronul de carbune poate fi distilat suplimentar pentru a obtine diferite produse organice (de ex. benzenul, toluenul, naftalina), care sunt în mod normal înregistrate ca materii prime pentru industria petrochimica.

11.BKB (brichete de carbune brun) - Aceste brichete reprezinta un combustibil produs din lignit/carbune brun, prin brichetare la mare presiune, fara adaugarea unui liant. În

aceasta categorie intra brichetele de turba, materialul marunt de lignit uscat si praful de lignit.

12.Gaz de uzina - În aceasta categorie intra toate tipurile de gaze produse în uzine publice sau private a caror activitate principala este producerea, transportul si distributia gazului. Aceasta categorie include gazul produs prin carbonizare (inclusiv gazul produs în cocserii si transferat la categoria gazului de uzina), prin gazificare totala cu sau fara îmbogatire cu produse petroliere (GPL, pacura reziduala etc.) si prin reformare siamestec simplu cu alte gaze si/sau aer, care apare la rubrica „Din alte surse”. În sectorul de transformare trebuie sa figureze cantitatile de gaz de uzina transferat la categoria gazelor naturale amestecate, care vor fi distribuite si consumate prin intermediul retelei de gaz natural. Productia de alte gaze de carbune (adica gazul de cocserie, gazul de furnal si gazul provenit de la convertizorul cu oxigen) trebuie înregistrata în coloanele destinate acestor tipuri de gaze si nu la productia de gaz de uzina.

Preview document

Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 1
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 2
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 3
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 4
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 5
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 6
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 7
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 8
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 9
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 10
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 11
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 12
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 13
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 14
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 15
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 16
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 17
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 18
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 19
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 20
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 21
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 22
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 23
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 24
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 25
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 26
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 27
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 28
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 29
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 30
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 31
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 32
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 33
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 34
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 35
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 36
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 37
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 38
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 39
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 40
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 41
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 42
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 43
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 44
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 45
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 46
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 47
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 48
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 49
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 50
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 51
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 52
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 53
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 54
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 55
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 56
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 57
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 58
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 59
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 60
Aspecte energetice ale arderii cărbunilor solizi și mediul - Pagina 61

Conținut arhivă zip

  • Aspecte Energetice ale Arderii Carbunilor Solizi si Mediul.doc

Alții au mai descărcat și

Convenția Națiunilor Unite

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. 1. — Romania adera la Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii in tarile...

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Ai nevoie de altceva?