Bazinul Hidrografic Jiu

1. Aşezarea şi limitele bazinului hidrografic Jiu

Jiul este afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu acesta la 692 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.

Izvorăşte din Carpaţii Meridionali are o lungime de 339 km, panta medie de 5%, un coeficient de sinuozitate de 1,85 şi un bazin de 10080 km2. Reţeaua hidrografică însumează 3876 km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,38 km2.

Bazinul hidrografic este situat în partea de sud – vest a României între 43045’ – 45030’ latitudine nordică şi 22034’ – 24010’ longitudine estică.

Conturul bazinului este limitat:

- la nord, de înalţimile mari ale munţilor Şurian, Parang, Retezat, Cerna, care îl despart de bazinele afluenţilor Mureşului, Sebeşului, Streiului şi Cerna Mureş;

- la vest de culmile înalte ale dealurilor şi platformelor, până aproape de localitatea Sărbătoarea, iar în continuare în câmpie de lini a localităţilor Sărbătoarea – Segarcea – Măceşu delimitându-l de cele ale Cernei – Dunăre, Bahnei, Topolniţa, Blahniţa şi Desnăţuiului;

- la est, limita bazinului Jiu, urmează o culme îngustă ce-l separa de cel al Oltului, până în apropiere de Craiova. Spre sud Jiul intră în Câmpia Română, iar limita bazinului urmează o linie ce ar uni satele Leu – Ghizdăveşti – Bechet;

- la sud, limita o formează cursul fluviului Dunăre

Jiul prezintă un caracter montan cu pante între 30 - 18% pentru Jiu, fapt ce explică fizionomia generală a văilor, de dimensiuni mari. În defileul Surduc – Lainici, Jiul are o cădere de 165 m pe o distanţă de 18 km, rezultând o pantă medie de 9%. Aval de localitatea Bumbeşti Jiu străbate zona Subcarpatica Olteană, Piemontul Getic şi parte din Câmpia Olteniei unde prezintă pante cuprinse între 18-5%, o albie majoră dezvoltată, albie minoră meandrată şi divagantă. După confluenţa cu Motru până la Dunăre mai străbate încă 155 km. De la confluenţa cu Motru, situat la 100 m altitudine absolută, până la Dunăre coboară 78 m, ceea ce îi permite numeroase ocoluri largi, sau meandre strânse, întoarceri în loc şi despletiri ale albiei. În aval de Craiova, malurile Jiului sunt fragmentate de câteva vâlcele create de cursuri temporare.Trebuie să menţionăm existenţa a câtorva izvoare abundente ieşite de sub versantul sudic, ca cele de la Gioroc, Murta, Dobreşti, care prin constanta şi debit, oferă posibilităţi locale de utilizare fără amenajări deosebite.

Figura 1 Bazinul hidrografic Jiu

2. Sursele de alimentare cu apă din bazinul hidrografic Jiu

Resursele de apă care contribuie la alimentarea bazinului hidrografic Jiu sunt constituite din :

- resurse de suprafaţă:

o râuri

o lacuri naturale

- resurse subterane

În bazinul hidrografic Jiu sunt identificate 275 râuri cu suprafaţă mai mari de 10 km2, 14 lacuri naturale şi 12 lacuri de acumulare cu suprafeţe mai mare de 50 ha.