Biologia și ecologia peștilor din satul Corotnoe

Introducere

Heleşteul Balaban este situat în partea Sud-Vestică a satului Bălăbăneşti raionul Criuleni, heleşteul are o suprafaţă extinsă de 35 hectare. În această regiune relieful este extins în aşa mod încît oferă posibilitatea ca heleşteele să fie legate în serie, alimentîndu-se respectiv unul pe altul, prin intermediul rîuleţelor a căror lungime variază de la 0,8 la 1,7km. Dimensiunile acestui rîuleţ variază în dependenţă de anotimp, de exemplu; primăvara lăţimea relativă a acestui pîrîiaş atinge 2,5 metri, iar adîncimea medie este de 60-70cm. Vara însă lăţimea pîrîului se reduce aproximativ pînă la 1,5m, iar adîncimea coboară la aproximativ 25-55cm.

Apa heleşteului se scurge în rîul Nistru, prin intermediul rîuletului numit Recea, aflat pe teritoriul comunei Bălăbăneşti. Gura de scurgere a heleşteului este situată în partea sudică din punct de vedere geografic, distanţa parcursă de rîuleţ, de la gura de scurgere a heleşteului pînă la rîul Nistru este de aproximativ 1,5-2 kilometri.

Adîncimea heleşteului variază relativ între 1,8-2,5 metri. Stratul de fund a heleşteului este înămolit, stratul de nămol atingînd în medie 0,25-0,5 metri. însă în unele zone ca de exemplu în zona de alimentare a heleşteului stratul de nămol atinge chiar 0,6-0,7 metri. Stratul de nămol este amplasat pe substrat ciornoziomic. Din punct de vedere egzistenţial heleşteul are origine artificială fiind construit prin anii 1950-1955 ai secolului trecut.

Solurile care mărginesc heleşteul sunt ciornoziomice. În partea Nordică a heleşteului este amplasat barajul central, în partea Sudică heleşteul este delimitat de traseul central ce face legatura dintre or.Chişinau şi raionul Anenii-Noi. Pe partea de West a heleşteului este amplasată panta terasată, sadită cu nuci, iar la poalele pantei, pe malul gospodăriei piscicole, se află parcele agricole, folosite în favoarea gospodăriei. În partea Estică a gospodăriei se află traseul ce face legătura dintre localităţile Bălăbăneşti şi Cimişeni, acest traseul desparte heleşteul de pădurea Recea care este o pădure mixta.

Pină la ziua de astăzi heleşteul a fost arendat de o persoană fizică ce nu aparţinea comunei. La momentul actual gospodăria este trecută în proprietatea primăriei comunei, faptul că heleşteul a fost luat din proprietatea persoanei fizice,(cu hotărîrea consiliului primăriei din comună), pricina hotărîrii era că nu ţinea cont de cerinţele heleşteului.

Conducerea comunei foloseşte heleşteul atît în scopul menţinerii componenţei specifice de peşti cît şi în scopul comercializării peştelui. În heleşteu, respectiv se adaugă periodic îngrăşăminte minerale în baza Azotului şi a Fosforului. Aceste îngrăşăminte minerale au un rol pozitiv deoarece favorizează dezvoltarea fitoplanctonului care la rîndul lui serveşte drept hrană pentru speciile de peşti fitofagi ce populează acest bazin acvatic. Dacă cantităţile de îngrăşăminte sunt necontrolate duce la dezvoltarea prea intensă a fitoplanctonului provocînd înflorirea extensivă a apei şi acest proces are un rol negativ asupra ihtiofaunei bazinului, deoarece în procesul de putrefacţie în apă sporeşte cantitatea de bioxid de carbon (CO2) şi se micşorează cantitatea de oxigen (O2), ceea ce poate duce la asfixiera peştelui. Un alt rol negativ adus de utilizarea în exces a îngrăşămintelor este înămolirea heleşteului în urma depunerii resturilor de fitoplancton.

Procentajul cantitatii de oxigen (O2), poate fi scazut din cauza că:

- fundul bazinului acvatic este înămolit

- extremitătii mici a adîncimii şi a cantităţii sporite de fitoplancton.

In perioada reînvierii a naturii personalul heleşteului se străduiesc ca să reînoiască bazinul acvatic cu puieţi tineri de peşte pe care heleşteul îi deţine ca specie, în scopul creşterii şi comercializării.

Heleşteul Balaban nu a fost cercetat. Respectiv căile de formare a ihtiofaunei nu sunt cunoscute în întregime. Factorul principal de formare a ihtiofaunei este antropic, şi se realizează prin întroducerea de puieţi de diferite specii. Drept cale de contaminare a speciilor de peşti nedoriţi sau putem spune fară potenţial în economia natională, servesc atît păsările de baltă, care pot transporta întîmplător pe picioare icrele diferitor specii de peşti, dintr-un bazin în altul, cît şi diferite instrumente de pescărie (plase etc.). Din aceste idei putem desprinde concluzia ca Bibanul se bucura de popularitate printre bazinele cu potenţial economic dezvoltat. Bibanul este o specie de peşte nedorită în heleştee însă la etapa actuală se întîlneşte destul de frecvent. Însa personalul gospodăriei piscicole spun ca e foarte greu de monitorizat această specie.