Depozitarea Deșeurilor

ARGUMENT

În prezent, deşeurile reprezintă una dintre cele mai acute probleme legate de protecţia mediului. Mari cantităţi de deşeuri sunt generate anual.

Protecţia mediului este o problemă a tuturor. Este problema redresării, conservării şi ocrotirii mediului în scopul restrângerii şi eliminării surselor de poluare, în cadrul dezvoltării armonioase a societăţii.

Cadrul general al strategiei gospodăririi deşeurilor menajere îl constituie Strategia Protecţiei Mediului bazată pe Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Soluţia problemei depozitării şi procesării ecologice a deşeurilor menajere are o prioritate absolută în dezvoltarea durabilă a teritoriului.

În România, majoritatea depozitelor de deşeuri urbane datează din anii 1960 şi sunt supraîncărcate. Pentru depozitele vechi nu există proiecte şi măsuri de remediere a poluării. Pe lângă deşeurile menajere, stradale, comerciale, în depozitele de deşeuri urbane sunt introduse şi deşeuri industriale periculoase. Deşeurile poluează aerul, apa şi solul, degradează peisajele pe suprafeţe întinse, şi antrenează costuri ridicate pentru depozitarea lor. Chiar dacă incinerarea post-depozitare ar constitui o soluţie mult mai benefică pentru mediu, datorită costurilor foarte mari de implementare pe scară naţională a acesteia, depozitarea va rămâne principala opţiune de eliminare finală a deşeurilor în România, ca şi în alte ţări europene.

CAPITOLUL I

DEPOZITAREA DEŞEURILOR

Până în prezent în practica mondială ca şi în ţara noastră predomină încă evacuarea deşeurilor menajere în aşa zise „gropi de gunoi” care de fapt sunt nişte gropi provenite fie din depresiuni geografice naturale, fie rezultate în urma unor decopertări de teren sau cariere de construcţii (pentru nisip şi cărămizi).

În ultimul timp aceste gropi din jurul localităţilor urbane rămân tot mai puţine, iar distanţa până la cele ce au mai rămas este din ce în ce mai mare şi deci şi cheltuielile cu transportul deşeurilor colectate se măresc. De aceea, cu avizul organelor locale agricole, sanitare şi de producţia apelor se mai folosesc şi alte terenuri care nu sunt în totalitate gropi sau maidane, ci terenuri mai puţin fertile pentru agricultură din care o parte sunt amenajate în aşa fel încât depozitarea deşeurilor menajere să se facă pe verticală, în adâncime şi în înălţime – raportat la nivelul suprafeţei terenului respectiv. Din această cauză locurile de depozitare a deşeurilor menajere mai poartă denumirea şi de rampe sau halde iar depozitarea deşeurilor, după modul în care asigură protecţia mediului înconjurător, poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată.

1.1. Depozitarea simplă

Depozitarea simplă constă în descărcarea simplă, neorganizată a deşeurilor menajere pe maidane, în diverse gropi, foste cariere, sau pe alte terenuri, fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului înconjurător. Acest sistem de depozitare a fost în trecut (şi încă mai este) sistemul cel mai larg folosit, pentru că este cel mai ieftin, mai comod, dar nu şi cel mai igienic. Substanţele organice existente în componenţa deşeurilor menajere, constituie locul prielnic de adăpostire şi înmulţire a tot felul de inscte, muşte şi şobolani. În acelaşi timp resturile alimentare din conţinutul lor atrag turme de porci şi alte animale care, consumându-le odată cu microorganismele infectate, se pot îmbolnăvi şi de aici se pot răspândi diferite boli şi la populaţie.

De aceea, acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică, este inestetic şi răspândeşte mirosuri neplăcute. Când bate vântul din direcţia acestor depozite ajung, odată cu mirosul urât, tot felul de hârtii, textile, plastic şi praf până în oraşul apropiat.

Este cazul ca aceste depozite simple să dispară şi să devină depozite de deşeuri controlate, acceptate pe plan mondial de toate organismele sanitare.

1.2. Depozitare controlată

Depozitarea controlată este folosită din ce în ce mai mult în lume şi în ţara noastră şi rămâne încă sistemul principal de depozitare şi neutralizare a deşeurilor menajere până când sistemele de prelucrare a deşeurilor menajere, în scopul selectării şi valorificării materialelor refolosibile şi a energiei potenţiale, se vor dezvolta şi vor câştiga prioritate în aplicarea lor pe plan mondial şi în ţară. Dar şi atunci tot vor mai fi anumite depozite pentru aşa-zise „refuzuri” care apar chiar şi în urma incinerării (cenuşa).