Biblioteca

Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale

Valoare:

6 puncte *

Marime:

788,95 Kb

Pagini:

46

Nota:
9Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale, 9 out of 10 based on 2 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Ecologie


* de la numai 2.46 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
Argument :
Capitolul 1 : Apa – Element al vieţii
1.1. Generalitaţi
1.2. Geneza apei
1.3. Resursele de apă
1.4. Ciclul apei
Capitolul 2 : Proprietăţi generale ale apei
2.1. Structura moleculară a apei
2.2. Proprietăţi organoleptice
2.3. Proprietăţi chimice
2.4. Proprietăţi biologice şi bacteriologice
Capitolul 3 : Proprietăţi fizice ale apelor naturale
3.1. Proprietăţile fizice ale apei în stare lichida
3.1.1. Temperatura
3.1.2. Culoare
3.1.3. Transparenţă
3.1.4 Turbicitatea
3.1.5 Conductibilitatea electrică
3.1.6 Vâscozitatea
3.1.7 Densitatea
3.1.8 Radioactivitatea
3.2. Proprietăţile fizice ale apei în stare solidă
3.3. Apa în stare de vapori
3.4. Metode de lucru
3.4.1. Conservarea probelor de apă
3.4.2. Transportul probelor
3.4.3 Analiza fizico-chimică a apei
3.4.3.1. Determinarea proprietăţilor organoleptice
3.4.3.2. Determinarea proprietăţilor fizice
3.4.3.2.1. Determinarea temperaturii apei
3.4.3.2.2. Determinarea culorii apei
3.4.3.2.3. Determinarea turbidităţii apei
3.4.4.2.4. Determinarea sedimentului
3.4.4.2.5. Determinarea suspensiilor totale
3.5. Standarde de calitate ale apelor
Capitolul 4 : Rezultate şi prelucrare
4.1. ARBDD – Fluviul Dunărea
Norme de protecţie a muncii în laborator

Extras din document:

Capitolul 1 : Apa – Element al vieţii
1.1. Generalităţi
Până la sfârşitul sec. al XlX-lea cererea de apă, calitatea acesteia şi eficienţa utilizării ei au reprezentat probleme de importanţă secundară. Secolul al XX-lea face în aşa fel încât aduce apa la stadiul de materie primă critică.
Terra, are o suprafaţă totală de 510 mii.km2 (510*106km2), din care Oceanul Planetar dispune de 361 mii. km* (361*106km2), adică 71% din suprafaţa Globului, iar uscatul continental de 149 mii.km2 (149*106km2), respectiv 29%. Din volumul total de apă pe care-1 deţine planeta noastră, adică 1.454 mil.km3 (1.454*106km3) (1.500 mil.km3 sau 1.385 mil.km.3*), oceanele deţin 1.370 mil.km3 (1.370*106km3) (1.338 mil.km3*), ceea ce reprezintă 94,2% din volumul total de apă, în timp ce uscatul deţine 84,3 mil.km3 (84*106km3) (95 mil.km3 sau 47,9 mil.km3*), adică 5,8%; volumul de apă din atmosferă este de 14.000 km3 (0,014* 106km3) (12.900 km3*). Din cele 84,3 mii. km3 de pe uscat se separă : 60 mii. km3 (23,4 mil.km3*) apele subterane (71,17%); 24 mil.km3 (24,3 mil.km3") gheţari şi calote polare (28,36%); 315.000 km3 (0,37%) (191.100 km3*) depozitele de apă disponibilă [adică 230.000 km3 (176.400 km3*) în lacuri; 82.000 km3 (16.500 km3*) umiditatea solului; 2.000 km3 (1.120 km3*) apa biologică; 1.200 km3 (2.120 km3*) cursurile de apă şi 14.000 km3 (12.900 km3*) apa din atmosferă (din surse diferite, completate cu cele din Cosandey, Robinson, 2000)
Componente km3 %
Ape subterane 60000000 71,16
Gheţari 24000000 28,46
Lacuri 230000 0,27
Umiditatea solului 82000 0,09
Vaporii din atmosferă 14000 0,016
Apa biologică 2000
Apa din râuri 1200 0,0014
TOTAL 84316600 100
Repartitia volumului de apa dulce
Răspândirea apei şi uscatului pe Terra nu este uniformă, mai ales în ceea ce priveşte repartiţia acestora în cele două emisfere. Apa, dacă ar fi uniform repartizată pe suprafaţa Terrei, ar deţine o grosime de 2.853m. Volumul său ar încăpea într-un cub cu latura de 1.133 km (fig.3). Cea mai mare parte a uscatului se găseşte în emisfera nordică, unde apele acesteia ocupă 53%, iar suprafaţa uscatului 47% (Vanney, 1991); în emisfera sudică apa ocupă 89%, în timp ce uscatul deţine doar 11% (fig.4).
Echivalenţele bogăţiei de ape ale Terrei: a-grosimea unui strat uniform de apă pe suprafaţa planetei; b-un rezervor de formă cubică (Diaconu, 1988)
Apa disponibilă din lacuri, atmosferă şi râuri reprezintă doar 245.200 km3, adică 0,28% din totalul apei dulci (tabel 1). Despre raportul dintre apa marină şi cea dulce, în acest caz, nici nu mai poate fi vorba, prima deţinând practic monopolul.
1.2. Geneza apei
Acest imens volum de apă îşi are originea cu mult înainte ca primele forme de viaţă sa¬-şi facă simţită prezenţa; această remarcă se bazează pe faptul că apa reprezintă o componentă de bază a vieţii.
Asupra genezei şi provenienţei sale s-au făcut foarte multe supoziţii, dar mult mai târziu s-a ajuns la o oarecare accepţiune universală. In doctrina lui Arislolel, care a exercitat o puternică influenţă asupra credinţei alchimiştilor până la finele secolului al XVIlI-lea, apa reprezenta unul din cele patru elemente fundamentale: pământ, aer, foc şi apă. în anul 1781, Cavendish a arătat că ea se formează ca urmare a combustiei hidrogenului. în 1805, Guy-Lussac şi Humboldt au reuşit sinteza eudiometrică a apei, dovedind astfel că ea este un compus chimic şi nu un element.
Ţinându-se seama de compoziţia sa chimică, se poate considera că într-o anumită fază a formării planetei noastre, a intervenit o stare critică din punct de vedere al presiunii şi temperaturii când, cele două gaze ce actualmente alcătuiesc apa, adică hidrogenul şi oxigenul, aflate în atmosfera iniţială în cantităţi foarte mari, au avut posibilitatea, sub acţiunea descărcărilor electrice de mare intensitate, să genereze apariţia apei, fenomen fizico-chimic dovedit şi prin încercările de laborator ale lui Lavoisier (1743 - 1794).
Repartiţia continentelor şi oceanelor (Vanney, 1998)
Gheţari Apă dulce Atmosfera Oceane
Repartiţia volumului de apă în oceane, gheţari, apă dulce şi atmosferă
Iniţial, s-au format mari cantităţi de vapori de apă, dată fiind temperatura încă ridicată pe care o avea Terra. Sub efectul unei răciri progresive, în condiţii oarecum diferite, vaporii de apă au generat adevărate „fluvii" verticale de apă care, la rându-le, o parte se evaporau, iar altă parte se acumula în imensele depresiuni ale scoarţei; această stocare ce s-a continuat timp de milioane de ani, a dat naştere astfel mărilor şi oceanelor în forma lor primară, cu ape mineralizate ca urmare a încărcării lor cu diferite săruri ce proveneau din spălarea rocilor.


    Documente similare:
    Preview document similar
    Indicatori Chimici Ape Naturale
    Proiectul contine 22 pagini in format doc cu o marime totala de 33.49 KB.
    Preview document similar
    Analiza Apelor Industriale in Ecosistemul Urban Pitesti
    Proiectul contine 63 pagini in format doc cu o marime totala de 115.05 KB.
    Preview document similar
    Apa - Lacuri din Romania - Studiu de Caz - Lacul Natural de Baraj ...
    Proiectul contine 76 pagini in format doc cu o marime totala de 2.2 MB.
    Preview document similar
    Variatia Concentratiei de Oxigen Dizolvat in Apa
    Proiectul contine 63 pagini in format doc, pptx cu o marime totala de 1.36 MB.
    Preview document similar
    Analiza Fizico-Chimica a Apei Naturale
    Proiectul contine 28 pagini in format doc cu o marime totala de 443.68 KB.
    Preview document similar
    Poluarea Apei din Activitatea de Extragere a Minereurilor
    Proiectul contine 14 pagini in format doc cu o marime totala de 941.43 KB.
    Carti recomandate:
    Scrisa de Lillian Too
    Noua carte uimitoare a lui Lillian Too va dovedeste ca este extrem de usor sa va sporiti norocul de bogatie si prosperitate cu ajutorul apei. Folosind aceasta lucrare, veti putea sa va creati tipul adecvat de iaz, piscina, fantana, put sau curs de apa care sa atraga in viata voastra venituri sporite si norocul de bogatie - repede, cu usurinta si ... citeste tot
    Scrisa de Adela Cosmina Bodea
    Lucrarea, structurata in trei volume, prezinta hotarari ale instantelor judecatoresti, cu precadere ale celor din Bucuresti, majoritatea nepublicate pana acum, in cauzele cu care au fost investite in ultimii ani in problematica atat de diversa a dreptului de proprietate, in special a dreptului de proprietate privata, referitor la conditiile ... citeste tot
    Scrisa de Viktor Schauberger
    In fiecare picatura de apa de izvor se afla mai multa energie decat poate produce in prezent o centrala electrica de dimensiune medie. APA - fundamentul vietii. Totusi, cat de des ne oprim pentru a observa adevarata sa importanta, adevarata sa natura? Viktor Schauberger a fost un geniu care a combinat spiritul sau de observatie a Naturii cu ... citeste tot