Dunărea și importanța ei pentru România

Introducere

Din dorinţa de a domina natura înconjurǎtoare, omul a observat şi examinat mai întâi fenomenele naturale şi mediul pe care treptat le-a stǎpânit şi utilizat în folosul sǎu. De la activitǎţile în care era un simplu beneficiar al resurselor naturale de hranǎ şi pânǎ la cele în care modificǎ, uneori brutal, mediul nu a fost un pas prea mare pe scara timpului. În scopul cunoaşterii potenţelor naturale şi a dirijǎrii lor spre interese proprii omul a studiat, de-a lungul a generaţii, fenomenele şi procesele naturale.

Dunǎrea a oferit un cadru prielnic dezvoltǎrii aşezǎrilor umane. A fost nu numai un loc ce a oferit prin condiţiile geografice şi climatice hrana prin: recolte, vânat şi pescuit, dar şi un scut în calea cotropitorilor, ce nu au fost puţini de-a lungul istoriei. Iar alteori a servit drept magistralǎ importantǎ de transport pe apǎ, fǎcând legǎtura dintre civilizaţiile umane din vest cu cele din est precum şi prin poduri, a celor din nord cu cele din sud.

Dunărea reprezintă alături de Carpaţi şi Marea Neagră, una din componentele majore ale cadrului natural, faţă de care definim aşezarea Romaniei pe continent.

Ea adună aproape toate râurile de pe teritoriul ţării noastre (cu excepţia unor mici râuri dobrogene) făcând ca reţeaua hidrografică să fie unitară. Mai mult de o treime din suprafaţa bazinului hidrografic şi aproape o doime din lungimea cursului navigabil se găsesc pe teritoriul României.

1. DUNĂREA - CARACTERISTICI MORFO-HIDROGRAFICE

Dunărea se formează din doi mici afluenţi –Brege şi Brigach, care izvorăsc de sub vârful Kandel (1 241 m) şi se unesc la Donaueschingen, în pitorescul parc al castelului Fürstenberg găsindu-se o statuie din marmură, care înfăţişează două femei simbolizând una Europa-mama şi alta Dunărea-fiica. (Gîştescu, 1990 ).

Prin lungimea sa de 2 860 de km, prin suprafata bazinului de 817 000 km² cât şi prin debitul multianual de aproximativ 6 300 m³/s, Dunărea este după Volga, al doilea fluviu din Europa şi în acelaşi timp unul din cele mai importante de pe suprafaţa terestră (fig. 1).

Fig. 1. Dunărea şi bazinul său hidrografic (www.ddbra.ro/localizare/harta-dunarea.jpg)

Dunărea se situează pe primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul de ţări pe care îl străbate (fig. 2) şi se întinde pe 8° latitudine şi pe 22° longitudine. Ocupă locul 24 în Lume şi locul 2 în Europa lungime 1630 km.

Fig. 2. Numărul de ţări traversate de principalele fluvii ale lumii (după Gâştescu, 1998)

Bazinul hidrografic este învecinat cu bazinul hidrografic al: Rinului, Elba, Oder, Vistula, Nipru, Pad.

Artera navigabilă prezintă o pantă medie de 25 cm•km-1, şi face legătura dintre Europa Centrală şi Marea Neagră.

Canalul Dunărea-Marea Neagră (1984) scurtează drumul cu 250 km. Are legătură cu Rinul (Europa Kanal), cu Oder (canalul Dunăre-Oder) şi cu Main (canal Main-Dunăre) (1992). Importanţa sa economică este deosebită deoarece ca principală cale denavigaţie, străbate şi leagă Germania, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, România şi Uniunea Sovietică.

Totodată ea are şi o foarte mare importanţă economică de perspectivă, deoarece constituie un imens izvor de energie şi oferă posibilitatea irigării a milioane de hectare. (Almazov, 1963).

Dunărea şi afluenţii săi străbat importante suprafeţe din Europa Centrală şi de Sud-Est, făcând legătura între unităţi fizico-geografice cu trăsături diferite, ale căror caractere le preia, le întruneşte şi le reflectă în regimul său hidrologic care în felul acesta, devin deosebit de complexe. ( Almazov, 1963)