Etnografie și patrimoniu cultural românesc - Țufalău

1.Date generale

Ţufalău este un sat cu un număr mic de locuitori -200-, unde Secuii se mândresc cu mustaţa şi portul popular, iar secuiencele cu ce iese din mâna lor în bucătărie.

Este o aşezare foarte veche renumită pentru vestigiile descoperite aici în 1840, dintre care semnificativ este un târnacop de aur e origine hunică sau gotică, păstrat la muzeul de istorie din Viena.

2. Cadrul fizio-geografic

Localitatea Ţufalău este situat în judeţul Covasna. Este localitate componentă a comunei Boroşneu Mare, fiind situat pe malul stâng al Râului Negru,la 17 km de Sfântu Gheorghe, pe DN13.

3.Istoric

Prima atestare documentară este din 1567, sub numele Czoffalwa, cu trei case. Satul apare sub numele Czufalo în 1787, Czufaleu în 1850 şi de anuii 1854 sub numele actual, Ţufalău.

În lustra din 1614 sunt conscrise în Ţufalău urmatoarele familii de români: Raduly Mihali - jeler, Sztojka Balas, Olah Istvan, Olah Tamas, Olah Sztancsul.

Conscripţia urbarială din 1820 precizează că jude al satului era Vaszi András şi printre juraţi figurează şi Stefán Joseff.

Vestigii arheologice: Pe teritoriul satului se semnalează următoarele descoperiri arheologice: o aşezare eneolitică în care s-a găsit ceramică pictată cu negru şi ceramică asemanatoare cu aceea din stratul superior de la Ariusd; pe drumul dintre Ţufalău şi Brateş, s-a găsit, în 1840, într-un vas, un important tezaur de aur. Greutatea întregului tezaur ar fi fost de 3 kg. Depozitul aparţine mai degrabă începutului primei epoci a fierului decât sfârşitului epocii bronzului. Este unul din cele mai spectaculoase tezaure de aur din Europa; alcătuit din peste 400 obiecte de podoabe din aur, printre care figurează şi un topor de aur considerat de specialişti ca fiind printre cele mai deosebite obiecte preistorice de aur din lumea europeană. Acest tezaur este expus la "Naturhistorisches Museum" din Viena.