Implementarea Tehnicilor de Management a Vizitatorilor în Ariile Protejate

1.Noi abordari in conservarea naturii

Aderarea la Uniunea Europeană va necesita numeroase modificări ale legislaţiei şi cadrului instituţional. În cadrul Strategiei naţionale pentru conservarea biodiversităţii şi Strategiei naţionale pentru aproximare, au fost elaborate mai multe planuri de acţiune.Va fi necesară elaborarea unor astfel de planuri şi pentru Directivele privind păsările şi habitatele, împreună cu stabilirea măsurilor necesare pentru implementarea corectă a celor două

acte normative.

În cadrul reţelei de arii protejate din România au fost identificate 958 de arii protejate care acoperă aproximativ 7% din suprafaţa ţării, în cadrul reţelei de arii protejate existente în România. În această reţea au fost identificate câteva zone care întrunesc calităţi compatibile cu standardele Natura 2000.

Astfel de zone sunt situate în arii unde au fost implementate proiecte de tip LIFE-Natura, fiind de asemenea propuse pentru a fi incluse în reţeaua EMERALD.Implementarea sistemului EMERALD în România a început în anul 2000.Toate aceste zone vor constitui arii potenţiale de tip Natura 2000. De asemenea, au fost alcătuite listele naţionale ale habitatelor şi speciilor

faunistice şi floristice de tip EMERALD.

Din punct de vedere al speciilor de vieţuitoare sălbatice şi al peisajelor, România are un potenţial deosebit. Patrimoniul natural al României reprezintă o parte importantă a capitalului natural european. În vederea unei mai bune conservări a impresionantelor sale resurse de biodiversitate şi peisagistice, România face eforturi în direcţia adaptării cadrului său

instituţional şi a creării instrumentelor de implementare a Directivelor Uniunii Europene. Ca rezultat al acestor demersuri România a dezvoltat mai multe mecanisme de control şi gospodărire a conservării naturii.

De la sfârşitul anului 2005, guvernul României sprijină activ elaborarea planurilor de management ale zonelor din reţeaua Natura 2000. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va facilita elaborarea acestor planuri coordonând distribuirea unor materiale de îndrumare atât în formă tipărită cât şi în formă digitală disponibilă pe pagina de Internet a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor/Agenţia Natională pentru Protecţia Mediului. Aceste materiale cu rol de îndrumare au fost elaborate sub forma unui set de documente privind Natura 2000, incluzând o prezentare generală, precum şi un manual destinat administratorilor de arii protejate, în care sunt cuprinse elementele esenţiale pentru alcătuirea unui plan de gestionare Natura 2000.

Ca o consecinţă a poziţionării sale geografice, ţara noastră se bucură de existenţa unei biodiversităţi unice atât la nivelul ecosistemelor şi speciilor, cât şi la nivel genetic. Pe teritoriul României se reunesc nu mai puţin decât cinci regiuni biogeografice, dintre care două: cea stepică şi cea pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea a numeroase noi tipuri de habitate şi specii. Pe de altă parte, prin intrarea României în Uniunea Europeană se vor deschide noi perspective în direcţia întăririi sistemelor de protejare a mediului natural. Aderarea va atrage după sine introducerea unor noi instrumente de protejare precum şi îndemnul de a crea o legătură între valoroasele noastre arii naturale şi reţeaua ecologică europeană a zonelor protejate, numită Natura 2000. În ultimele decenii, odată cu dezvoltarea activităţilor umane, s-a creat o presiune crescândă asupra biodiversităţii. Salvgardarea şi promovarea acestei biodiversităţi prin rezolvarea unor probleme de mediu cum ar fi: eroziunea şi degradarea solului, poluarea şi utilizarea nedurabilă a resurselor naturale, ar trebui să îşi găsească un loc prioritar pe agenda publica si politica.

Ţara noastră este gazda unor tipuri unice şi extinse de habitate, de la păduri mature aproape virgine, pajişti şi stepe bogate în specii floristice, la mlaştini întinse. De asemenea, lanţul Carpatic reprezintă un bastion vital al carnivorelor mari. În partea Europei situată la vest de Rusia, România deţine aproximativ 25 % din efectivele de urs brun (4.350 de exemplare), aproximativ 40 % din populaţia de lupi (2.750) şi 25 % din exemplarele de râs eurasiatic (1.800). Delta Dunării reprezintă , zona deltaică cea mai puţin afectată din Europa. Mlaştinile sale constituie un patrimoniu natural unic, caracterizat prin prezenţa unei bogate biodiversităţi, fiind de asemenea un puternic bastion al unor importante populaţii de păsări. Aceste valori naturale reprezintă bunuri de preţ ale ţării, constituind o mare atracţie pentru turismul ecologic şi durabil, pentru europeni sau pentru alţi turişti din străinătate, care se bucură de drumeţiile în natură, de observarea faunei sălbatice şi de interacţiunea cu elementele de cultura traditionala.