Instalații pentru reciclarea deșeurilor - depozitare deșeuri

1. Depozitarea deseurilor

Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran,.

In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza:

• depozite pentru deseuri periculoase (clasa a);

• depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b);

• depozite pentru deseuri inerte (clasa c).

Pana in prezent, in practica mondiala ca si in tara noastra, predomina evacuarea reziduurilor menajere, in asa zisele ' gropi de gunoi ', care de fapt sunt niste gropi provenite fie din depresiuni geografice naturale, fie rezultate in urma unor descopertari de teren sau cariere de constructie .

In ultimul timp aceste gropi din jurul localitatilor urbane raman tot mai putine, iar distanta pana la cele ce au mai ramas este din ce in ce mai mare si deci si cheltuielile cu transportul reziduurilor colectate se maresc. De aceea se mai folosesc si alte terenuri care nu sunt in totalitate gropi sau maidane, terenuri mai putin fertile pentru agricultura, din care o parte sunt amenajate in asa fel incat depozitarea reziduurilor menajere sa se faca pe vertical, in adancime si inaltime, raportate la nivelul suprafetei terenului respectiv. Din aceasta cauza locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poarta denumirea si de rampe sau halde, iar depozitarea reziduurilor, dupa modul in care se asigura protectia mediului inconjurator, poarta denumirea de depozitare simpla sau depozitare controlata .

1. Tipuri de depozitare

1.1. Depozitarea simpla

Depozitarea simpla consta in descarcarea simpla, neorganizata a reziduurilor menajere pe maidane, in diverse gropi, foste cariere, sau pe alte terenuri, fara a se lua unele masuri speciale pentru protectia mediului inconjurator .Acest sistem de depozitare, este sistemul cel mai larg folosit, pentru ca este si cel mai ieftin, mai comod, dar si cel mai neigienic. Substantele organice existente in componenta reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adapostire si inmultire a tot felul de insecte, muste si sobolani. In acelasi timp, resturile alimentare prin continutul lor atrag turme de porci si alte animale (oi) care, consumandu-le odata cu microorganismele infestate, se pot imbolnavi si pot raspandi diferite boli si la populatie.

Aceste sistem de colectare simpla este recunoscut ca periculos pentru igiena publica, este inestetic si raspandeste mirosul neplacut. Cand bate vantul din directia acestor depozite ajung odata cu mirosul urat, tot felul de hartii, textile, plastic si praf pana in localitatea apropiata. Aceste depozite simple este cazul sa dispara si sa devina depozite de reziduuri controlate, acceptate pe plan mondial.

1. Depozitarea controlata

Depozitarea controlata este folosita din ce in ce mai mult in lume si ramane inca sistemul principal de depozitare si neutralizare de reziduuri menajere pana cand sistemele de prelucrare a reziduurilor menajere, in scopul selectarii si valorificarii materialelor refolosibile si a energiei potentiale, se vor dezvolta si vor castiga prioritate in aplicare, dar si atunci vor mai fi anumite depozite pentru 'refuzuri' care apar chiar si in urma incinerarii ( cenusa) .

Pentru alegerea amplasamentului rampei de gunoi se va tine seama de urmatoarele conditii :

• distanta fata de periferia centrelor populate - 1000 m;

• pozitia rampei fata de vanturile dominante;

• evitarea zonelor in care se pot produce inundatii .

In functie de tehnologia adoptata, realizarea rampelor de depozitare controlate, se pot utiliza urmatoarele procedee:

• rampe de depozitare controlate obisnuite (fara executarea unor prelucrari speciale ale reziduurilor) ;

• rampe de depozitare controlate compactate;

• rampe de depozitare controlata a reziduurilor, in prealabil macinate.

Inainte de inceperea depozitarii se decupeaza stratul vegetal, care sa fie folosit la acoperirea finala a unui depozit mai vechi sau sa fie depozitat in apropiere pentru acoperirea finala a depozitului . Aducerea reziduurilor si descarcarea pe teren, depozitul urmand sa ocupe o suprafata mica, strict necesara pentru operatiile de imprastiere (repartizarea pe zone), eventual compactate. Umplerea locului de depozitare prin inaintarea frontala sau inelara, fiecare nou strat de reziduuri de 0,25 - 0,3 m urmand sa fie inceput din acelasi loc ca si precedentul.

Se vor efectua amenajarile indicate in studiul hidrogeologic privind protectia apelor subterane si de suprafata si santuri de garda pentru protectia reziduurilor impotriva scurgerii apelor meteorice care ar putea veni din amonte, de pe versanti si eventualele indiguiri ale rampei de depozitare .

Suprafata de teren trebuie sa fie impartita in parcele de 1000 - 10000 mp. , in functie de cantitatea zilnica de reziduuri care se depoziteaza..

Reziduurile trebuie sa fie depozitate in straturi de 1,5 - 2m. inaltime separate prin straturi intermediare de material inert, in grosime de 0,2 - 0,3 m .

Reziduurile sa fie descarcate cat mai aproape de locul de depozitare de unde sa fie imprastiate si compactate cu buldozerul zilnic, atingand inaltimea de 1,5 m - 2 m , dupa care se acopera cu material; inert, 0,2 - 0,3 m. Zilnic se va amenaja ca depozit o suprafata corespunzatoare inaltimii de 1,5 - 2 m. strat de reziduuri .

Dupa depozitarea ultimului strat de reziduuri se face acoperirea finala cu un strat de pamant vegetal de 0,6 - 1,2 m. grosime imprastiat si compactat cu aceleasi mijloace care sunt folosite pentru reziduuri .