Județul Alba - presiuni asupra mediului

Capitolul I

1.0 Judetul Alba – pozitie geografica.

Situat in Transilvania ,Alba este un judet asezat in partea central-vestica a Romaniei, ocupand 2,6% (6242 km2) din teritoriul acesteia, avand o populatie de 382.747 locuitori. Acesta se invecineaza la nord cu judetul Cluj, la vest se invecineaza cu judetele Bihor si Arad ,la sud cu judetul Valcea, iar la est cu judetele Sibiu si Mures, intinzandu-se de la Muntii Bihorului, in partea Nordica, la Muntii Sureanu in sud. Muntii Apuseni se afla atat in vest cat si in nord-vest, avand o structura geolocia complexa si detinand atat resurse de cupru, plumb si zinc cat si metale pretioase ( respective aur si argint ). Aparitia asezarilor omenesti este datorata, in special, solului extreme de fertile din zona ducand la constituirea unor zone agricole favorabile atat agriculturii (cereale, fructe si legume) cat si cresterii animalelor sau exploatarii forestiere.

1.1 Cursuri de apa si lacuri naturale prezente in zona.

Judetul Alba apartine cu precadere bazinului hidrografic al Muresului. In cazul raurilor ce izvorasc din spatial montan inalt acesta detine o alimenatre nivo-pluviala si nivala moderata iar in cazul raurilor ce izvorasc atat din zona de podis cat si din cea de munte jos acesta prezinta o alimentare moderata. Principalele cursuri de apa care traverseaza judetul Alba sunt :

1. Muresul. Acesta reprezinta colectorul principal al raurilor de pe teritoriul judetului. Acesta se intinde din nord-est pana in sud-vest, avand o lungime de 141km. La sfarsitul iernii Muresul are un regim cu debite mari, inregistrandu-se un debit mediu de 71,4 m3/s la Ocna Mures si 103,2 m3/s la Alba Iulia.

Principalii sai afluenti sunt : Tarnava Mare, Tarnava Mica, Sebes, Somesul si Ariesul.

2. Ariesul. Sectorul montan al judetului Alba este strabatut de acest rau pe o lungime de 107 km, detinand un regim cu ape mare ce au un debit mediu de 39,3 m3/s inainte de varsarea in Mures.

Principalii sai afluenti sunt : raul Posaga, raul Valea Poienii si raul Valea Seaca.

3. Tarnava Mare si Tarnava Mica dau nastere raului Tarnave prin intalnirea acestora la Blaj, acesta fiind unul din cei mai important afluenti de stanga ai Muresului. Acesta prezinta un regim cu ape mari ce au un debit mediu de 31,4 m3/s la Mihalt.

4. Sebesul. Raul Sebes este inclus in planul de electrificare a Romaniei, cuprins inre anii 1951-1960. Acesta este un afluen de stanga al Muresului si are un debit de circa 10 m3/s la varsarea sa. Multitudinea de hidrocentrale construite pe acest rau produce in total o putere de 346 MW si o capacitate de productie de 613 mil kwh.

Lacurile. Judetul Alba detine o paleta larga de lacuri natural care nu au un volum mare de apa. Acestor lacuri care s-au format in deosebi pe sare sau carst li se adauga o serie de lacuri construite in interes energetic, precum si lacuri formate prin acumularea apei meteorice rezultate in urma prabusirii galeriilor de mina ( zona Ocna Mures ).

Denumire

Asezare

Suprafata

Origine

Alimentare

Lacul Pandache

Bazinul raului Pandache

1,5 ha

Origine carstica

- izvoare

-precipitatii

Iezerul Sureanu

Muntii Sureanu

1 ha

Origine glaciara

-ploi

-izvoare

-topirea zapezilor

Iezerul Ighelului

Muntii Trascau

5,26 ha

Origine carstica

-izvoare

Taul Fara Fund

Localitatea Bagau

3,58 ha

Format in zona de alunecare

-precipitatii

-subterana

Taul Fara Nume

Localitatea Biia

4,21 ha

Format in zona de alunecare

-precipitatii

-subterana

Taul cel Lung

Localitatea Biia

2,81 ha

Format in zona de alunecare

-precipitatii

-subterana

Taul Savului

Localitatea Bagau

3,58 ha

Format in zona de alunecare

-precipitatii

-subterana

Taul Puturos

Localitatea Bagau

0,13 ha

Format in zona de alunecare

-precipitatii

-subterana

Taul Baia

Localitatea Bagau

0,26 ha

Format in zona de alunecare

-precipitatii

-subterana

Tabel 1 : Lacuri natural de pe teritoriul judetului Alba.

.1. Lacul Pandache

2. Lacul Ighelului

3. Iezerul Sureanu

1.2 Principalele altitudini muntoase.

Judetul Alba este dominat de unitati montane ,respective 52% din suprafata judetului , in detrimental unitatiolr joase reprezentate de Podisul Tarnavelor si Culoarul Muresului.Partea central a Apusenilor si Muntele Sureanu se afla pe teritoriul judetului Alba, incheind astfel pastelul geografic al judetului.

Inaltimea Montana maxima este atinsa de Varful Curcubata Mare (Culmea Biharia – Gaina), in Muntii Apuseni, respectiv 1848 de metrii si la Varful Gaina (Muntii Gaina) 1486 metrii.

In judetul Alba, sub amprenta vulcanismului neogen, se afla Muntii Metaliferi (cu extremitatea lor, Muntii Auriferi). Suduul judetului este sub ocupatia Muntilor Sureanu, munti cu un relief masiv, modelat pe sisturi cristaline si roci intruzive.

1.3 Resurse naturale (regenerabile si neregenerabile).

Gazul metan acumulat in zona Cetatea de Balta - Tauni reprezinta una dintre cele mai importante resurse energetic neregenerabile, insa principal resursa neregenerabila o constituie minereurile neveroase raspndite in urmatoarele zone :

- Districtul Rosia Montana - Bucium : cuprinde campurile cu mineralizatii aurifere Rosia Montana, Frasin Contu, campul cupro-molibdifer Rosia Poieni.

- Districtul metalogenic Zlatna-Stanija : in cuprinsul caruia se gasesc cinabru, aur si sulfuri polimetalice aurifere, cuprinde campul cinabrifer Izvorul Ampoiului, Babuia, campul cu mineralizatii aurifere si de sulfuri polimetalice aurifere Baba-Almas, campul cu mineralizatii aurifere Valea Tisa, campul cu mineralizatii de fier si mineralizatii polimetalice aurifere Runculete.

- Districtul Baia de Aries : cuprinde campul cu mineralizatii de mispichel aurifer Afinis si campul cu concentratii de sulfuri plumbo-zinchifere Ambru.

Minereurile metalifere sunt foarte slab prezente pe harta judetului Alba. In plus fata de aceste districte mineralizatii au fost gasite si la Runcu, Salciua si Posaga.