Biblioteca

Managementul Deseurilor

Valoare:

6 puncte*

Marime:

699.31Kb

Pagini:

40

Nota:
7 Managementul Deseurilor, 7 out of 10 based on 2 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Ecologie


Profesor Indrumator / Prezentat Profesorului:

Prof. univ dr. Borza Iacob

* de la numai 2.63 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea

Fisiere arhiva: (1)

  • Managementul Deseurilor.doc
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
ARGUMENT - 5 -
CAPITOLUL 1 - 6 -
1.1. DEŞEURILE MENAJERE - 6 -
1.2. CALITATEA DEŞEURILOR MENAJERE - 7 -
1.2.1 PROBA DE AUTOÎNCĂLZIRE - 11 -
1.2.2.1. DETERMINAREA UMIDITĂŢII DEŞEURILOR MENAJERE - 11 -
1.3. COLECTAREA DEŞEURILOR MENAJERE - 12 -
1.4. COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR MENAJERE - 15 -
1.5. UNELE FENOMENE CARE APAR ÎN DEPOZITAREA DE DEŞEURI MENAJERE - 18 -
1.6. PROCESUL DE NEUTRALIZARE ŞI VALORIFICARE A DEŞEURILOR MENAJERE - 20 -
1.6.1 ARDEREA - 21 -
1.6.2 COMPOSTAREA DEŞEURILOR MENAJERE - 22 -
1.6.3 TIPURI DE FERMENTAŢIE - 22 -
1.6.4 PIROLIZA (DEGAZAREA DEŞEURILOR MENAJERE) - 23 -
CAPITOLUL 2 - 24 -
2.1. AMPLASAREA DEŞEURILOR URBANE - 24 -
2.2. TIPURI DE DEPOZITE DE DEŞEURI - 24 -
2.3. MĂSURI DE PROTECŢIE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE AMPLASAMENTUL CORECT A DEPOZITELOR - 24 -
2.4. EVACUAREA ECOLOGICĂ A DEŞEURILOR URBANE - 25 -
2.4.1. IGIENA - 25 -
2.4.2. POLUAREA MEDIULUI PRIN DEŞEURI - 25 -
2.4.3. PRINCIPII DE VALORIFICARE - 26 -
2.4.4. DESEU REZIDUAL - 27 -
2.4.5. CONCLUZII - 27 -
CAPITOLUL 3 - 29 -
3.1. DEZVOLTAREA GESTIONARII DEŞEURILOR ÎN EUROPA - 29 -
CAPITOLUL 4 - 31 -
4.1. GESTIONAREA DEŞEURILOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI - 31 -
4.2. EVITAREA PRODUCERII DE DESEURI/VALORIFICAREA DEŞEURILOR - 31 -
4.3. INDUSTRIA ÎN CIRCUIT CA OBIECTIV - 31 -
4.4. AUTARHIA DE EVACUARE SAU ELIMINARE A DEŞEURILOR - 31 -
4.5. COLECTARE SELECTIVĂ A DIFERITELOR TIPURI DE DESEURI - 32 -
4.6. COLECTAREA DEŞEURILOR ORGANICE - 32 -
4.7. RECICLAREA DESEULUI MENAJER - 33 -
CAPITOLUL 5 - 34 -
5.1. PRINCIPII DE ORGANIZARE ŞI RESPONSABILITATI IN INDUSTRIE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR - 34 -
5.2. DEŞEURI ORGANICE - 36 -
5.3. POTENŢIALUL DEŞEURILOR ORGANICE - 36 -
CAPITOLUL 6 - 37 -
6.1. SITUATIA GESTIONARII DESEURILOR IN MEDIUL RURAL - 37 -
6.2. SOLUTII PENTRU O MAI BUNA GESTIONARE A DESEURILOR IN MEDIUL RURAL - 38 -
BIBLIOGRAFIE - 41 -

Extras din document:

ARGUMENT
Deşeul e un material (obiect) care prin el însuşi fără a fi supus unei transformări nu mai poate fi utilizat.
Deşeurile pot fi recuperabile şi nerecuperabile.
Rebuturile sunt produse, maşini, utilaje ce nu pot fi utilizate direct datorite abaterii nepermise faţă de parametrii prevăzuţi (tehnici, estenici).
La controlul tehnic care se efectuează, produsele se împart în bune şi rebuturi.
Reziduurile sunt materii prime, materiale sau produse care sunt respinse în procesul tehnologic sau în cadrul unei activităţi umane, menaj, comerţ, etc.
Strategia gospodăririi deşeurilor trebuie îndreptată spre 2 direcţii principale:
- valorificarea componentelor utile cuprinse în ele precum şi a unor subprodusi ce rezultă din prelucrarea deşeurilor menajere
- depozitarea esologică a deşeurilor
Valorificarea deşeurilor asigură:
- obţinerea unor materii prime sau materiale care prin prelucrarea adecvată pot fi introduse în circuitul conductiv implicând succesiv la reducerea consumului de materie primă
- obţinerea de subproduşi, energie termică sau electrică, compost pentru agricultură, carburanţi solizi, lichizi, materie furajeră
- reducerea volumului deşeurilor ce urmează a fi depozitate
Depozitarea ecologică are în vedere protejarea mediul înconjurător: aer, apă, sol, ape de suprafaţă şi subterane.
Pe lângă aspiraţiile de ordin tehnic şi ecologic se urmăreşte reducerea costului prelucrării şi neutralizării deşeurilor.
Dezvoltarea sectorului industrial, special în secolul 20 a condus la o serie de modificări în viaţa şi comportamentul oamenilor. S-au creat centre urbane cu densitate ridicată a populaţiei , s-au produs modificări în viaţa de zi cu zi. A crescut foarte mult volumul deşeurilor menajere, iar compoziţia acestora se modifică continuu şi diferă de la o ţară la alta şi chiar de la o localitate la alta, în funcţie de preocupările şi gradul de civilizaţie a populaţiei.
Valorificarea componentelor utile din deşeurile menajere e o problemă foarte importantă întrucât în compoziţia lor sunt cuprinse foarte multe elemente utile.
Pentru o valorificare eficientă toţi factorii indicaţi trebuie să depună eforturi.
CAPITOLUL 1
1.1. DEŞEURILE MENAJERE
Deşeurile menajere sunt cele care se produc în gospodăriile individuale precum şi în cadrul unor colectivităţi, cămine, creşe, unităţi militare, etc.
De asemenea se produc în unităţile productive, instituţii precum şi în industria de prelucrare a alimentelor.
Cantitatea şi calitatea deşeurilor menajere este influenţată de o serie de factori cum ar fi: clima, modul de viaţă, caracterul localităţii (industrială, agrară). De asemenea depinde de anotimp, zi din săptămână, etc.
O influenţă deosebită o are nivelul de trai, nivelul economic şi cel social, gradul de civilizaţie a populaţiei.
Reziduurile menajere la care ne referim se consideră dezafectate de materiale refolosibile care sunt colectate în centre speciale.
Pentru determinarea cantităţii deşeurilor menajere există două metode :
1. Metoda indicelui mediu de producere a deşeurilor menajere pe cap de locuitor şi care rezultă din cantităţile produse de către un locuitor în diferite zone ale localităţii
2. Metoda gravimetrică ce are la bază determinarea zilnică a cantităţii deşeurilor menajere prin cântărire directă.
În cadrul primei metode cantitatea medie de reziduuri sau deşeuri menajere produse într-o zi
este egală:
Qmed / zi = NIm * 0,001 [t]
Relaţie în care:
- N – numărul de locuitori
- Im – indicele mediu de
- Im = [ kg / loc , zi ]
Limitele normale ale indicilor de producere a deşeurilor menajere sunt cuprinse între 0,3-1,3 kg /loc/zi ajungând uneori 1,5.
În tările subdezvoltate valoarea lui Im poate să scadă sub 0,3. La noi în tară indicele de producere e cuprins între 0,8-1 kg/loc/zi.
În ceea ce priveşte cantitatea specifică a retiduurilor menajere există diferenţe mari de la o ţară la alta.
Spre exemplu acolo unde se utilizează foarte multe alimente, preparate, semipreparate creşte cantitatea de ambalaje, hârtie, folie, plastic, etc. şi scade cantitatea deşeurilor provenite din prepararea alimentară (frunze, radacini, coji).
În general densitatea exprimată în kg/m3 este cuprinsă între 200-400, la noi în ţară tinzând spre valoarea maximă.


    Documente similare:
    Preview document similar
    Amenajare Groapa Deseuri Baia Sprie
    Proiectul contine 35 pagini in format doc cu o marime totala de 670.05 KB.
    Preview document similar
    Gestionarea Deseurilor din Demolari
    Proiectul contine 21 pagini in format doc cu o marime totala de 929.09 KB.
    Preview document similar
    Gestionarea Deseurilor in Romania
    Referatul contine 9 pagini in format doc cu o marime totala de 20.06 KB.
    Preview document similar
    Gestionarea Deseurilor si Perspectiva Ecologizarii in Judetul Braila
    Proiectul contine 23 pagini in format ppt cu o marime totala de 3.56 MB.
    Preview document similar
    Deseuri din Surse de Lumina
    Proiectul contine 39 pagini in format doc cu o marime totala de 378.48 KB.
    Preview document similar
    Gestionarea Deseurilor Nepericuloase din Municipiul Moinesti
    Proiectul contine 53 pagini in format doc cu o marime totala de 132.87 KB.
    Carti recomandate:
    Mariana-Florentina Stefanescu
    ISTORIC
    CAPITOLUL 1:Notiuni generale despre deseuri
    CAPITOLUL 2:Generarea deseurilor
    CAPITOLUL 3:Gestionarea deseurilor si mediul
    CAPITOLUL 4:Date statistice referitoare la generarea si gestionarea deseurilor
    CAPITOLUL 5:Baza legislativa a gestionarii deseurilor
    ANEXE
    ANEXA I: Exemple de accidente de mediuciteste tot
    Lucian Ciobanu
    PARTEA a I-a: Probleme generale
    CAPITOLUL 1:Surse de energie electrica
    PARTEA a II-a:Surse stationare de energie electrica
    CAPITOLUL 2:Surse de energie electrica bazate pe combustibili fosili
    CAPITOLUL 3:Centrale nucleare
    PARTEA a III-a:Surse de energie electrice stationare bazate pe energii regenerabile
    CAPITOLUL... citeste tot