Mlaștinile

DEFINITIE SI CARACTERISTICI

Mlastina reprezinta un teren cu exces de umiditate,afectat de o panza de apa superficiala statatoare,putin adanca(cu regim temporar)si invadat de vegetatie acvatica.

Mlastina rezulta,fie dintr-o slaba drenare a terenului,sau din colmatarea(*proces de umplere cu aluviuni,aduse de apele curgatoare,a unei depresiuni,zone lacustre,lac antropic,balta,lunca,sau chiar albia unui rau) insuficienta a unei excavatiuni(depresiune,lac).Mlastinile pot aparea si pe terenul care se gaseste la acelasi nivel cu baltile sau lacurile.

De adancimi mici, fara transparenta si depuneri diverse pe fund, in majoritatea cazurilor sunt lipsite de peste. Rareori, prin revarsare si retragerea cursurilor unor ape ce le inunda, pestii populeaza temporar mlastinile, pana cand sunt descoperiti,in principal de localnici;in alte zone izolate,pestii dispar din cauza conditiilor improprii de mentinere a vietii.

Inundate de vegetatie deasa, creeaza zone de dezvoltare a unor mici vietuitoare folosite de pescari drept momeala in carlig. Gasim astfel, viermi inelati, larve de chironomus, viermi cilindrici, melci marunti, rame negre etc.

Unele mlastini, rare de altfel, sunt populate cu specii ca:lin, crapusor, babusca, biban, slab reprezentate numeric insa. Aici este totusi zona favorita tiparilor, cunoscuti ca cea mai buna momeala la somn, salau sau stiuca.

ECOBIOMUL MLASTINILOR

Ecobiomul mlastinilor este format din ecosisteme acvatice generatoare de turba.

Din punct de vedere ecologic,mlastina este "o formatiune biogeografica acvatica neaerisita,ale carei plante,in loc sa putrezeasca sau sa se mineralizeze dupa moarte,se turbifica,aglomerandu-se in cele din urma la fund,sub forma de zacamant turbos."(E.Pop,1960).

Caracterul hidrobioecologic al mlastinii este bine conturat.In unele situatii ea reprezinta elementul intermediar intre uscat si unitatile acvatice.Lacurile si baltile au adesea o zona mlastinoasa la margine,unde dominante sunt macrofitele acvatice si palustre.

Suprafata mlastinilor se cifreaza pe Glob la aproximativ 350 milioane hectare.In tara noastra exista peste 440 mlastini,totalizand o suprafata de aproximativ 7.000 hectare.Ele sunt dispersate in diferite zone din tara si fac parte din ecobiomul montan,pe suprafata caruia se afla sau din ecobiomul Deltei Dunarii.

Pe Terra exista doi ecobiomi de acest tip:

*ecobiomul mlastinilor din zonele mai reci si temperate ale Europei si Asiei,aflate in partea nordica a Globului

*ecobiomul mlastinilor din America de Nord

In aceste zone ale Terrei sunt masate mlastini oligotrofe,mezotrofe si eutrofe.Ecobiomul mlastinilor din zonele reci si temperate ale Europei si Asiei este format din mlastini plane eutrofe,din tundre sau din raristi de conifere,cu suprafata inmlastinata si deformata de inghet;mlastini oligotrofe fara inghet;tundre bombate,impadurite cu conifere in regiunile mai uscate;mlastini eutrofe impadurite;mlastini eutrofe cu ierburi inalte si muschi;mlastini cu Hypnacee;cu copaci;teren cu mlastini eutrofe diferentiate;mlastini eutrofe cu conifere si foioase;mlastini eutrofe impadurite cu foioase;mlastini cu ierburi inalte,dar cu paduri de Taxodium Distichum,Nyssa si Liquidambar Styraciflua;mlastini cu ierburi inalte de apa dulce;terenuri umede in care domina ierburi inalte de apa dulce,alaturi de mlastini mineralizate,mlastini de creste,de pante sau de doline(fig.155).

Evaluarea facuta de N.I.Katz asupra mlastinilor din aceasta zona a Globului scoate in evidenta marea lor diversitate.

Mlastinile oligotrofe se grupeaza in zona rece temperata a Emisferei Nordice si se remarca lipsa lor de pustiuri si stepe aride.

In structura ecobiomului mlastinilor din America de Nord se gasesc mlastini plane eutrofe;tinoave bombate,impadurite cu conifere;mlastini eutrofe cu ierburi inalte si muschi;mlastini impadurite cu foioase;mlastini cu ierburi inalte si paduri;mlastini cu ierburi inalte de apa dulce;mlastini de creste,de pante sau doline(fig.156).