Cuprins
- CAPITOLUL I. MODIFICARILE CLIMATICE GLOBALE 2
- I.1. Definire 2
- I.2. Factori de influenta 4
- CAPITOLUL II. MODIFICARILE CLIMATICE IN LUME 5
- II.1. Schimbarile climatice si consecintele acestora 5
- II.2. Inundatiile in Europa 6
- II.3. Tendinţe în materie de inundaţii în Europa 6
- II.4. Modificările climatice şi inundaţiile 7
- II.5. Temperatura 8
- II.6. Precipitaţiile 9
- II.7. Valori maxime ale precipitaţiilor 9
- II.8. Deversarea râurilor 10
- II.9. Demersuri de răspuns 11
- CAPITOLUL III. MODIFICARILE CLIMATICE SI IMPACTUL ASUPRA LITORALULUI ROMANESC 14
- III.1.Evolutie istorica 14
- III.2.Descrierea zonei 14
- III.3. Cauzele fenomenelor de eroziune 16
- III.4. Efectele lucrarilor de protectie costiera 17
- III.5. Concluzii 20
- ANEXA 22
- Protocolul de la Kyoto 22
Extras din proiect
CAPITOLUL I. MODIFICARILE CLIMATICE GLOBALE
I.1. Definire
Factorii naturali reprezintã cauza esentialã a schimbãrilor climatice si geologice de la formarea globului terestru pânã în prezent. Acestia genereazã încãlzirea globalã pe care o observãm în prezent, (un mega-factor deosebit de activ).
În toate erele interglaciare au existat perioade de încãlzire globalã, alternând cu rãciri locale, mai mult sau mai putin severe. Încãlzirea globalã se produce sub actiunea unor factori naturali a cãror manifestare si evolutie nu sunt pe deplin întelese.
- Sistemul geologic al planetei noastre este format din plãci tectonice, prin miscarea cãrora se regenereazã elementele necesare sustinerii habitatului terestru. Deplasãrile plãcilor tectonice sunt determinate de actiunea factorilor si proceselor naturale care se desfãsoarã de miliarde de ani. Datoritã existentei plãcilor tectonice si a unui miez central feros (al cãrui comportament este influentat de factorii naturali), Pãmântul manifestã si un câmp magnetic protector, care a fost generat cu miliarde de ani în urmã de factori naturali prea putin cunoscuti. Schimbãrile de polaritate si intensitate ale câmpului magnetic terestru, au repercursiuni asupra încãlzirii globale.
- Activitatea solarã se desfãsoarã în baza unor legi naturale. Soarele accentueazã sau reduce încãlzirea globalã, în functie de intensitatea modificãrilor magnetice din interiorul sãu, respectiv, a exploziilor si vânturilor de particule expulzate în spatiu de coroana exterioarã. Activitatea solarã influenteazã cãmpul magnetic terestru.
- Existenta calotelor polare favorizeazã recircularea unei importante cantitãti de apã dulce în cadrul biosferei. Oceanul planetar face parte dintr-un sistem complex care transportã cãldura spre diferite zone ale uscatului cu ajutorul diferentelor de salinitate si temperaturã a curentilor oceanici. Acest sistem formeazã circuitul termosalin global.
- În prezent, încãlzirea globalã produce topirea acceleratã a calotelor polare. Aceasta, perturbã circuitul termosalin din oceane. Petele si exploziile solare, contribuie la topirea calotelor polare si a ghetarilor. Topirea calotelor polare produce ridicarea nivelului oceanic planetar. Cresterea temperaturii apei favorizeazã si mai mult acest lucru datoritã dilatãrii. Paradoxal, odatã cu încãlzirea globalã, sistemul climatic perturbat genereazã fenomene de rãcire localã abruptã. Fenomenele de rãcire localã abruptã sunt accentuate, mai ales, de perturbarea circuitului termosalin.
- Gazul metan este prezent în solul, subsolul si mai ales sub crusta oceanelor, în cantitãti importante, ca urmare a descompunerii materialului lemnos din perioada erelor geologice. Atât oceanele cât si calotele (pe mãsurã ce se topesc) elibereazã gazul metan din hidratii naturali. Metanul eliberat de oceane amplificã efectul de serã, generând încãlzire globalã.
Asadar oceanele suferã modificãri, ca urmare a încãlzirii globale, iar aceasta devine tot mai dinamicã. Oceanele dizolvã importante cantitãti de dioxid de carbon, un alt gaz cu efect de serã prelungit. Datoritã amplificãrii dinamicii fenomenelor meteo, a variatiilor tot mai abrupte a temperaturii si salinitatii oceanelor, acestea încearcã sã compenseze modificãrile prin absorbtia, respectiv eliberarea, în unele zone, a unor cantitãti prea mari de dioxid de carbon. În acest fel, oceanele devin fie prea acide pentru plancton, alge si corali, fie, atmosfera rãmâne prea încãrcatã cu dioxid de carbon, care creeazã efect de serã încãlzind oceanele si intensificând evaporarea.
- În ultimii ani, vulcanismul s-a intensificat sub actiunea deplasãrilor tot mai severe a plãcilor tectonice. Vulcanismul si tectonica globalã genereazã cutremure si mega cutremure al cãror numãr si intensitate creste anual. Mega cutremurele produc fenomene meteo extreme precum tsunami. Cutremurele dar mai ales, mega cutremurele care perturbã intens apa mãrilor si oceanelor, amplificând eliberarea gazelor cu efect de serã de sub crustele oceanice. Alãturi de factorul antropic, vulcanismul produce poluare.
- Componenta antropicã a poluãrii creeazã încãlzire globalã, iar cea vulcanicã atât încãlzire, cât mai ales, rãcire localã abruptã (datoritã aerosolilor). Acest factor perturbator, împreunã cu încãlzirea si cresterea aciditãtii oceanelor se rãsfrânge asupra algelor, coralilor si a planctonului, care formeazã delicatul sistem natural de termoreglare climaticã descoperit de cãtre biologul Bill Hamilton.
- Perturbarea sistemului de termoreglare climaticã, evaporarea excesivã a apei din oceane datoratã încãlzirii globale, rãcirea localã abruptã, modificarea rezonantei atmosferice Schumann si poluarea, produc ansamblul de fenomene meteo extreme pe care le observãm în prezent. Modificãrile dramatice ale oceanelor accentueazã într-o anumitã mãsurã, miscãrile plãcilor tectonice determinând un proces îngrijorãtor de auto sustinere. În acest ansamblu complex de factori se mai adaugã modificãri ale axei de rotatie a suprafetei pãmântului, respectiv ale miezului interior de fier, obezitatea ecuatorialã, si perturbãri ale stratului de ozon.
- Topirea calotelor polare genereazã obezitate ecuatorialã, datoritã migratiei masei de gheatã (topitã) spre latitudini joase. Aceasta favorizeazã, într-un anumit grad, încãlzirea globalã generând în acelasi timp usoare variatii ale axei de rotatie a Terrei. Dacã adãugãm acestui sistem de factori influenta mega cutremurelor asupra variatiei clãtinãrii axei de rotatie, atunci putem observa formarea unei reactii globale care se amplificã continuu. Efectul cumulat al acestei reactii îl reprezintã fenomenele meteo deosebit de severe.
- Cele mai recente observatii stiintifice au evidentiat perturbãri ale miezului de fier din interiorul globului, care produc la rândul lor, fluctuatii ale câmpului magnetic. Modificãrile de naturã necunoscutã ale vitezei, directiei si clãtinãrii axei de rotatie a miezului de fier din interiorul globului, adaugã o nouã influentã asupra rezonantei Schumann a undei atmosferice stationare, care la rândul ei accentueazã electrizãrile atmosferice exagerate, cresterea numãrului de descãrcãri electrice, etc. Schimbãrile de naturã dinamicã ale miezului de fier sunt responsabile într-o anumitã mãsurã, de amplificarea fenomenului obezitãtii ecuatoriale.
- Poluarea vulcanicã si umanã, fluctuatiile câmpului magnetic terestru si ale activitãtii soarelui perturbã stratul de ozon. Acestea favorizeazã, aparitia radiatiilor cosmice nocive si a particulelor vântului solar în straturi atmosferice tot mai joase, punând în pericol biosfera.
I.2. Factori de influenta
Activitatile desfasurate de oameni par a sta la baza incalzirii globale a pamantului si implicit a modificarilor climatice cu care ne confruntam din ce in ce mai des. Simularile realizate demonstreaza ca, in cazul in care nu se va intreprinde nimic, temperaturile vor creste cu valori cuprinse intre 1,4°C si 5,80°C, pana in 2100.
Aceasta crestere importanta a temperaturilor va avea un impact dezastruos asupra agriculturii si resurselor de apa.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Modificarile Climatice Globale si Efectele lor asupra Litoralului Romanesc.doc