Monitorizarea Apelor

Monitorizarea poluanţilor constituie o parte necesară a oricărui sistem de management de mediu, constituind baza unui proces decizional desfăşurat în deplină cunoştinţă de cauză şi a elaborării strategiilor de management de mediu. Pentru a asigura o decizie temeinică, este esenţial să existe convingerea că măsurătorile reflectă pe deplin realitatea. Astfel, datele trebuie să fie bine definite din punct de vedere calitativ şi documentate. Modalităţile de prelevare şi analiză a probelor sunt la fel de importante ca rezultatele măsurătorilor în sine.

Descărcările în mediu care provin din surse importante sunt urmărite în cadrul unui proces de monitorizare generală a surselor de poluanţi semnificativi din limitele unui bazin hidrografic. Obiectivele sistemelor de monitorizare includ de asemenea, aspecte legate de optimizarea procesului, verificare şi conformare cu prevederile legislative, cum ar fi limitele admisibile de emisii. Planurile de monitorizare sunt concepute şi implementate în vederea colectării de date privind calitatea apei, precum şi descărcările de poluanţi semnificativi din surse importante .

Elementele unui plan de monitorizare includ de regulă, următoarele:

• selectarea parametrilor semnificativi,

• metoda de prelevare şi transport a probelor, adică specificarea punctului de eşantionare, frecvenţa, tipul şi cantitatea de probe, precum şi echipamentul de încercare,

• analiza probelor, sau, ca soluţie alternativă, monitorizarea continuă; formatul de raportare a rezultatelor.

2 Legislaţia din România privind monitorizarea apelor

Cele mai importante acte normative din România privind monitorizarea apelor sunt următoarele:

• Legea 107/1996 – Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare

• OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale „Apele Române”, aprobată prin Legea nr. 404/2002

• OUG nr. 244/2000 privind funcţionarea în siguranţă a barajelor şi acumulărilor, aprobată prin Legea nr. 466/2001

• OUG nr. 138/2005 privind exploatarea în siguranţă a acumulărilor cu folosinţă piscicolă, de agrement sau locală, din categoriile C şi D

• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului

• HG nr. 964/2002 privind planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi

• HG nr. 118/2002 privind planul de acţiune pentru reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase

• HG nr. 638/1999 privind aprobarea regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice

• HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

• HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

• Ordin nr. 1069/2003 privind desfăşurarea activităţilor specifice de gospodărire al apelor

3 Datele necesare monitorizării

Monitorizarea calităţii apei implică monitorizarea tuturor elementelor incluse în subsistemele: ape de suprafaţă (râuri, lacuri) ape subterane şi ape uzate.