Extras din proiect
1.1. Caracteristici fizice si geografice
Din punct de vedere fizico-geografic, judetul Sibiu se afla amplasat intre 47 0 17' latitudine nordica si 45 0 28' latitudine sudica, respectiv intre 24 0 57' longitudine estica si 23 0 35' longitudine vestica si se invecineaza la nord cu judetul Mures, la est cu judetul Brasov, la sud cu judetul Arges si Valcea iar la vest cu judetul Alba.
Ca si suprafata, cu cei 5432,5 km 2 ceea ce reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, judetul Sibiu se incadreaza intre judetele cu suprafata mijlocie.
Teritoriul administrativ al judetului este organizat in doua municipii – Sibiu si Medias, opt orase – Cisnadie, Copsa mIca, Ocna Sibiului, Saliste, Dumbraveni, Avrig, Agnita si Talmaciu.
Relieful judetului coboara de la 2535 m – vârful Negoiu din M-tii Fagarasului pana la 280 m iesirea la raul Tarnava Mare din judet si este distribuit dupa cum urmeaza : 30 % este ocupata de munti, 50% de dealuri si coline si 20 % depresiuni.
1.2. Reteaua hidrografica
In judetul Sibiu se afla rauri care apartin bazinelor hidrografice Olt care ocupa 3382 km 2 si Mures cu 2095 km 2 .
Lungimile de rauri repartizate pe cele doua bazine hidrografice sunt redate in tabelul de mai jos:
Reteaua hidrografica Lungime de rauri (km)
B.H.OLT 1331
Raul Olt 54
Raul Cibin 78
Raul Hartibaciu 89
Afluenti directi 1110
B.H.MURES 606
Raul Tarnava Mare 75
Afluenti 531
Hidrogeologia
In general straturile acvifere sunt cuprinse intre 1,2 si 10 m cu debite care variaza – dupa zone – intre 0,2 si 8 litri/sec.
Caracteristicile panzei freatice din judet sunt influentate de urmatorii factori
- cantitatea de precipitatii cazuta in bazinul de colectare;
- interactiunea intre nivelul panzei freatice si nivelul raului in bazinul caruia se afla panza.
Din punct de vedere al chimismului apei freatice, acesta variaza in functie de doi factori :
- rocile in care se afla panza ;
- impurificarea artificiala datorata actiunii antropice.
1.3.Clima
In general, tipul de clima in judetul Sibiu este cel continental moderat, cu influenta oceanica, caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic si veri in general nu foarte calduroase cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief.
Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt :
- temperatura – intre 0 0 C in zona montana si 9 0 C in zona Apoldului
- precipitatiile – 662 mm.
- regimul eolian - in zona Sibiului circulatia generala a atmosferei se supune circulatiei la nivel european. Directiile predominante ale vanturilor sunt din directiile vest si nord- vest (vanturile de vest) si sud-est in partea de sud a judetului, unde primavara apare si fenomenul de fohn.
2.PREZENTAREA APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE DIN JUDETUL SIBIU
2.1.Descrierea raurilor
Raurile din judetul Sibiu formeaza o retea bogata, avandu-si izvoarele din zona muntoasa ori din cea a dealurilor. Doua treimi din ele sunt tributare Oltului, iar o treime Muresului.
Oltul, unul dintre marile rauri ale tarii, curge prin sudul judetului, pe o lungime de 52 km, strabatand depresiunea Fagarasului.
Arpasul Mare, lung de 23 km, se formeaza sub varful Arpasul Mic (2459 m).
Cartisoara se formeaza din doua ramuri: Balea, cu lac glaciar si cascada, avand afluent Paraul Doamnei si Laita, care izvoraste de sub varful Negoiu (2535 m).
Raul Mare al Porumbacului, lung de 24 km, se formeaza din doi afluenti: Porumbacelul si Serbota.
Avrigul, lung de 22 km, izvoraste de sub varful Ciortea (2427 m), din lacul glaciar al Avrigului. Are ca afluent Jibrea, cu Moasa Avrigului.
Cibinul, cel mai important afluent pe care Oltul il primeste pe teritoriul judetului, este lung de 80 km si izvoraste prin doua ramuri (Raul Mare si Raul Mic) din circurile glaciare de sub varful Cindrel (2245 m). Are ca afluenti Hartibaciu, lung de 88 km, Sadu, lung de 45 km, etc.
Al doilea mare bazin hidrografic caruia ii apartin apele judetului este cel al Muresului.
Spre Mures se indreapta Tarnava Mare, care izvoraste din Muntii Harghita si curge prin nordul judetului pe o lungime de 75 km. Ca afluent mai important, Tarnava Mare primeste dinspre sud Visa.
Sebesul, care izvoraste din Muntii Cindrel, are pe teritoriul judetului o lungime de 35 km, formand hotarul cu jedetul Alba.
Secasul, lung de 42 km, izvoraste din Podisul Secaselor.
2.2.Descrierea lacurilor
Lacurile, care completeaza reteaua hidrografica a judetului se impart in mai multe categorii. Pe masivul de sare de la Ocna Sibiului se afla un complex de 15 lacuri sarate dintre care amintim: Lacul Avram Iancu, cu o adancime de 132,5 m; Lacul Brancoveanu cu o salinitate foarte mare: 300 - 310 g/l.
Lacurile alpine sunt situate in circurile si vaile alpine dintre care amintim: Lacul Balea, situat la 2035 m altitudine, in Muntii Fagaras, cu o suprafata de 4.6 hectare si o adancime de 11,35 m; Lacul Doamnei, situat in Valea Doamnei la 1860 m altitudine si are o suprafata de 0,5 hectare si o adancime de 1,5 m.
Lacurile artificiale sunt in numar mic pe teritoriul judetului. Dintre ele mentionam: Negoveanu, situat pe cursul superior al Sadului are un volum de 4.600.000 mc de apa, in spatele unui baraj de 62 m; lacurile din Dumbrava Sibiului, folosite pentru agrement; Bradet, situat pe raul Hartibaciu, in amonte de Agnita.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Poluarea Apei in Judetul Sibiu.doc