Poluarea cu produse petroliere a solurilor în Comuna Vedea, Județul Argeș

ARGUMENT

Calitatea mediului este o noţiune complexă ce cuprinde numeroase aspecte ale roaportului om-natura. Utilizând acest termen se are în vedere, în general, atât potenţialul productiv al mediului, cât şi modul în care viaţa şi sănătatea oamenilor ca şi diverse obiective social-economice, pot fi afectate de factori naturali, nefavorabili sau de consecinţele unor activităţi economice ce declanşază procese de degradare sau duc la poluarea mediului.

Problema calităţii şi a protecţiei mediului a intrat în actualitate pe masură ce omenirea a devenit conştientă de necesitatea conservării şi utilizării cât mai conştiente a mediului şi de supravegherea sinaptică a modificărilor aduse calităţii lui.

Mijloacele de luptă împotriva poluării cu petrol sunt dificile şi până în prezent ineficiente, practiv datorită complexităţii situaţiilor în care apar. În cazul deversărilor în mare sau în ape dulci, situaţia se complică şi prin faptul ca în prezenţa detergenţilor, produsele petrolifere sunt emulsionate ceea ce sporeşte şi mai mult penetrabilitatea şi consecinţele negative. Deaceea tratarea cu detergenţii a petrolului deversat în ape nu mare eficienţă. Eficient ar fi prevenirea deversărilor şi o mare grijă în manipularea produselor petrolifere.

Deversările de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compuşii chimici. Poluarea cu petrol afectează în mod deosebit specii ca păsările mari şi mamiferele acvatice, care trăiesc la suprafaţa apei.

De-a lungul timpului, catastrofele ecologice provocate de deversările masive de petrol au fost mai mult decât numeroase. Surprinse pe mare de furtună, petrolierele şi-au pierdut busola ori au fost avariate, prin ciocnire accidentală, de alte vase aflate pe mare, lăsând în urma lor pete imense, care nu au mai putut fi şterse, uneori, ani în şir.

Capitolul I.

FORMAREA ŞI COMPOZIŢIA SOLULUI

1.1. Solul – definiţie

Solul – este format din continente şi insule, nu constituie numai suport pentru desfăşrarea vieţii omului şi a mai multor vieţuitoare adaptate respiraţiei în aer liber, reprezentând şi principalul depozit al unor resurse minerale.

Omul a exploatat din timpuri vechi sarea şi unele minereuri metalifere (aur, fier apoi mercur la sfârşitul sec al XIX-lea). Cărbunii încep a fi exploataţi din primele secole ale mileniului nostru. Petrolul începe a fi exploatat în secolul XIX. Gazele încep a fi exploatate în secolul XX. După 1950 s-au extins exploatările de hidrocarburi pe platforma continentală.

Solurile sunt rezultatul interacţiunii de la suprafaţa uscatului.

Solul este un strat dinamic în cuprinsul căruia se desfăşoara fără întrerupere numeroase şi complexe procese chimice, fizice, biologice.

Pe uscat, unde scoarţa terestră se află în strânsă interferenţă cu aerul atmosferic, cu umiditatea şi schimbările regimului termic, s-a dezvoltat o pătură subţire de sol (30 până la 200 cm).

1.2. Compoziţia solului

În alcătuirea solului intră:

- particule anorganice: provenite din alterarea rocilor din suport;

- particule organice: rezultate din substanţe vegetale şi animale descompuse (rădăcini, ciuperci, bacterii, viermi, insecte, rozătoare) ce se pot fărâmiţa până la dimensiuni coloidale, contribuind la formarea humusului ce dă fertilitatea solului;

- apa: care în sol poate deveni o soluţie chimică complexă, ce asigură reacţiile necesare funcţiilor solului;

- gazele: din porii deschişi reprezentând aer atmosferic transformat ca urmare a reacţiilor din sol.

Solurile s-au format într-o perioadă lungă de timp. Rocile de la suprafaţa litosferei, în urma unor procese de dezagregare (diferenţele de temperatură, îngheţul) precum şi a unor procese de descompunere chimică (datorită apelor de infiltraţie) se fărâmiţează în particule mai mari sau mai mici: pietrişuri, nisipuri, argilă, praf.