Poluarea Mediului

INTRODUCERE

Poluarea reprezintă contaminarea mediului inconjurător al Pământului cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii, sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul in care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane. Sunt două categorii de materiale poluante(poluanţi). Poluanţii biodegradabili sunt substanţe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid in proces natural. Aceşti poluanţi devin o problemă când sunt adunaţi mai rapid decât pot să se descompună. Poluanţii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze aceşti poluanţi din mediu.

Proiectul de fata îşi propune sa analizeze impactul poluării produse de către om, voit sau nevoit, asupra mediului înconjurător.

Astfel de proiecte bazate pe fapte reala sunt foarte utile deoarece simulează producerea unor catastrofe si efectele acestora, ajutând astfel la aflarea concentraţiilor pe suprafeţe mari

Astfel pot fii luate masuri de protecţie si reducere asupra poluării in cazul unor inteprinderi care poluează.

In cazul deschiderii unor noi firme cu potenţial mare de poluare sunt indicate astfel de proiecte pentru a vedea daca acestea se încadrează in limitele admisibile.

Prezenta lucrare “Poluarea aerului” se încadrează în actualitate tratând aspecte de care se leagă poluarea şi protecţia factorilor de mediu.

Proiectul este structurată pe 5 capitole precedate de introducere şi se încheie cu bibliografia utilizată.

În Capitolul 1 se găsesc informaţii privind indicatorii de calitate, susele de poluare şi prevenirea poluarii.

Legislaţia în vigoare la ora actuală privind protecţia mediului este cuprinsă în Capitolul 2 şi conţine prezentarea Directivelor Europene şi transpunerea lor în ţara noastră, şi de asemenea tabelar valori limită de emisie.

Poluarea naturala şi antropică a mediului înconjurător este descrisă în Capitolul 3, sub aspect fizic, chimic şi biologic.

Capitolul 4 are ca obiect de studiu modalitatile de evaluare a poluării mediului (IPG, API) şi aplicarea unui model în Excel.

În Capitolul 5 se face o prezentare a metodelor/tehnicilor/tehnologiilor de depoluare a factorilor de mediu.

Proiectul se încheie cu o serie de concluzii generale şi evidenţierea rezultatelor proprii pentru evaluarea poluarii mediului.

Bibliografia utilizată la elaborarea proiectului de semestru cuprinde un număr de opt note bibliografice.

CAPITOLUL 1

DESCRIEREA GENERALĂ A FACTORULUI DE MEDIU-AER

1.1. Indicatori de calitate

Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculaţi pe baza datelor înregistrate de sistemul de monitorizare al calitaţii aerului şi sunt consideraţi ca fiind cei mai importanţi în scopul evaluării situaţiilor concrete, în comparaţie cu ţintele de calitate stabilite de reglementări.

Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor, deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora în mediul înconjurător, astfel că supravegherea calitaţii atmosferei este pe prim loc în activitatea de monitoring. Din datele de calitate a aerului, obţinute din reţeaua de monitorizare, rezulta o uşoară înbunătăţire a calităţii aerului datorită diminuării activităţilor economice şi programele de retehnologizare şi modernizare, realizate la nivelul unor unităţi industriale, precum şi intensificării, activităţii agenţiilor de protecţia mediului(creşterea numarului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului).

Supravegherea calităţii aerului a înregistrat o îmbunătăţire în perioada 1995-2004, prin creşterea numărului de staţii de supraveghere şi a numărului de indicatori monitorizaţi la o singură staţie. Această creştere a fost posibilă datorită dotărilor cu echipamente noi şi moderne, în acest fel realizându-se o monitorizare eficientă a calitaţii aerului.

Calitatea aerului se caracterizează prin urmărirea poluării de fond ce se face în două staţii amplasate în zone convenţional ’’curate’’ , situate la altitudini cuprinse între 1000-1500 m şi la distanţe de minimum 20 km de centre populate, drumuri, căi ferate, obiective industriale, cât şi a poluării de impact, în peste 1100 puncte de recoltare a probelor.

Sursele principale emitente de poluanţi sunt:

• sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate(dezvoltate preponderent pe verticală);

• circulaţia auto, in special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu;

• şantiere de construcţie şi betoniere.

Indice specific de calitatea aerului, pe scurt ’’indice specific’’ reprezintă un sistem de codificare a concentraţiilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi monitorizaţi:

1. dioxid de sulf (SO2)

2. dioxid de azot(NO2)

3. ozon(O3)

4. monoxid de carbon(CO)

5. pulberi in suspensie(PM10)

1.2.Surse de poluare

Sursele de poluare a aerului atmosferic reprezintă locul de producere şi de evacuare în mediul înconjurător a plouanţilor.

Clasificarea surselor de poluare a aerului se poate face funcţie de locul de producere după cum urmează:

a) Surse naturale:

-vulcanii;

-furtunile de praf şi nisip;

-incendiile spontane;

-descompunerea reziduurilor organice;

-fenomene meteorologice (ceaţa);

-fenomene de descompunere din sol;

-fenomene fizice şi chimice din atmosferă- cazanul troposferic;

-fenomenul ’’ El Nino’’.

b) Surse caracteristice activităţilor umane

-industria;

-mijloacele de transport;

-nişa umană (deşeuri rezultate din activităţile existenţei umane).

1.3.Prevenirea poluării

Pentru a preveni poluarea aerului atmosferic cităm: - dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatărilor miniere subterane cu dispozitive, care epurează şi neutralizează substanţele poluante ( exhaustoare cu filtre, etc. - amplasarea noilor obiective industriale în afara zonelor de locuit;

Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de circulaţie dispune de analizatoare de gaze, filmetru şi sonometru. - amplasarea în locuri speciale a rampelor de gunoi şi transportul acestuia cu autovehicule închise; - realizarea unei perdele vegetale de protecţie, în jurul unor intreprinderi industriale, răspunzătoare de poluarea aerului atmosferic; - plantarea de arbori şi arbuşti, extinderea parcurilor, etc.; - spuraînălţarea coşurilor, la unităţile care generează mari cantităţi de fum şi gaze etc. - producerea energiei prin procedee nepoluante(solar, eolian); - interzicerea claxonatului şi a altor surse generatoare de zgomot

Împotriva poluării aerului de către autovehicule se preconizează: folosirea turbinelor cu gaz, a unui combustibil combinat ( benzina şi gaz nepoluant) şi extinderea automobilului electric.

Se estimează că în mări şi oceane, diversate, anual, circa 5 mln tone de ţiţei, iar o tonă se răspândeşte pe o suprafaţă de minimum 12 km2. În aceste condiţii pelicula de hidrocarburi efectuează procesul de evaporare, având consecinţe directe aspura climei, acesta constituind una dintre cauzele majore, care determină seceta în anumite zone.