Poluarea Solurilor cu Metale Grele în Zona Fostului Combinat Ampelum Zlatna și Metode de Remediere a Acestora

În lucrarea de față este abordat subiectul poluării solurilor cu metale grele în zona fostului combinat Ampelum Zlatna și este prezentată o tehnologie de depoluare a solului afectat de poluare din aceasta zonă.

1. Identificarea zonei poluate

1.1 Amplasament

Orașul Zlatna, situat în județul Alba, se află la o altitudine de 450 metri, la aproximativ 35 km spre sud-est de Alba Iulia. Respectivul teritoriu face parte din spațiul Munților Apuseni, regăsindu-se în regiunea de est a acestora, în apropiere de contactul unității muntoase cu culoarul Mureșului.

Zona vizată în această lucrare este, în principal, platforma industrială a combinatului S.C. Ampelum S.A. cu o suprafaţă de aproximativ 5 hectare, din care, prin metoda propusă de depoluare a solului, se va trata 1 hectar de sol contaminat

1.2 Scurt istoric a activității metalurgice intreprinse în orașul Zlatna

Prelucrarea metalelor neferoase a fost o activitate tradiţională în Zlatna, minereul fiind extras din munții din jurul orașului încă de pe vremea romanilor.

În 1747 metalurgia locală a luat un avânt semnificativ prin inaugurarea topitoriei de la Zlatna, care a fost dotată inițial cu 6 cuptoare pentru topirea minereurilor cuproase și plumboase bogate în aur si argint. Ulterior, au început să fie prelucrate și produsele intermediare - metale cupro-plumboase. În timpul Revoluției de la 1848, topitoria a fost distrusă. După 1850, uzina este reconstruită, iar procesul tehnologic este modificat prin aplicarea prăjirii clorurate la minereurile sulfuroase.

În următorii ani uzina a cunoscut o largă dezvoltare, astfel că în anul 1980 capacitatea de producție, de cupru de convertizor, era de 15.000 t/an.

În 1985 a început construcția uzinei noi de cupru care s-a pus în funcțiune parțial în 1988 și care producea cupru electrolitic, acid sulfuric și concentrate cuproase din subprodusele metalurgice. În scurta durată de funcționare, uzina nouă, nu a atins niciodată parametrii maximi de funcționare pentru care a fost proiectată.

Uzina metalurgică Ampelum din Zlatna a funcţionat fără oprire din 1747 până în 2004 când datorită nerentabilității și a datoriilor acumulate a intrat în faliment.

1.3 Impactul activității industiale din cadrul S.C. Ampelum S.A. asupra solului, tip de poluanți evacuați și gradul de poluare a solului

Combinatul Ampelum S.A. principala unitate industrială din zona depresiunii Zlatna, avea ca obiect de activitate producerea cuprului, a acidului sulfuric și a sulfatilor de cupru, fier și magneziu.

Deci poluarea in acesată zonă este constituită în principal de metale grele

Unitatea era divizată în două uzine distincte: uzina veche profilată pe producerea cuprului brut și a acidului sulfuric prin tehnologia foarte poluantă a prajirii piritei și uzina nouă, care a fost proiectată să producă cupru brut și cupru rafinat (prin procesul de hidroliză). De asemenea, uzina nouă a produs la rândul ei acid sulfuric, dar prin captarea dioxidului de sulf rezultat de la procesul de obținere a cuprului. Producția de acid sulfuric de la uzina veche a fost sistată, tocmai din pricina faptului că tehnologia folosită este foarte poluantă. În plus, platforma industrială pe care era situată SC Ampelum SA nu dispunea de stație de epurare a apelor uzate iar instalațiile de captare a SO2 și filtrele menite să reducă emisiile de pulberi, aerosoli și metale grele din gazele evacuate de Uzina veche aveau un randament nesemnificativ.