Proiect Mediu - Calitatea Apei în România

Introducere

Calitatea apei potabile, în România, este reglementata de Legea nr. 458/2002, care transpune Directiva 98/83/CEE privind apa potabila.

Orice alterare fizica, chimica sau bacteriologica a apei peste o limita admisibila stabilita, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect, cu activitati umane care o fac improprie pentru o folosire normala, se numeste poluare a apei.

Apa, element indispensabil vietii si activitatii omului, se constituie într-un important indicator al aprecierii gradului de civilizatie si al posibilitatilor de dezvoltare pe care o localitate le ofera locuitorilor sai.

Pentru a evidentia impactul apei asupra calitatii vietii populatiei din Municipiul Craiova, am facut o analiza a acestor indicatori, apelând la datele statistice, la rezultatele cercetarii tehnice din domeniul apei, la publicatiile din sfera igienei si sanatatii, la studiile socioeconomice efectuate în cadrul ICCV, precum si la informatia oferita de mass-media.

Agricultura are o contributie majora la deteriorarea calitatii apei, datorita utilizarii fertilizantilor si pesticidelor, care se infiltreaza în pânza freatica.

Ca urmare, sursele de apa prezinta, în foarte multe cazuri, compusi chimici cu potential toxic, cu risc pentru sanatatea populatiei. Se remarca, în special, nivelele ridicate de nitrati, ca si de contaminanti organici care se afla în apa de fântâna.

Ca urmare a procesului de chimizare a agriculturii, a poluarii determinate de industrie si zootehnie, numarul substantelor toxice a crescut foarte mult si este în continua crestere. Avem în vedere o serie de substante, cum ar fi nitratii, care, prin prezenta lor peste anumite concentratii, produc intoxicatii la nivelul organismului.

Apa potabila trebuie sa corespunda standardului de calitate nr.1342/91, respectiv sa se încadreze în limitele impuse de 54 de indicatori (preluati la recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii), si anume: organoleptici (2), fizici (4), chimici (35), radioactivi (2),

bacteriologici (4) si biologici (7). Valorile acestor indicatori trebuie sa fie controlate la iesirea din statia de tratare, la intrarea în reteaua de distributie si la capat de retea.

Cantitatea minima de apa pentru nevoi individuale este de 5 litri în 24 de ore, asigurând aproape exclusiv numai nevoile fiziologice; cantitatea optima est de 100 litri pe zi (în scopul acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale si pregatirii hranei). (Manescu, 1991).

Populatia care nu beneficiaza de apa din sistemul centralizat, se alimenteaza din fântâni. Apa din fântâni este în principiu buna direct pentru consum daca apa freatica din zona nu este contaminata si fântâna este bine construita si intretinuta

Date istorice

Importanta ce se dadea fântânilor, rolul pe care l-au jucat ele în viata înaintasilor nostri se poate aprecia atât dupa grija ce o manifestau în construirea lor ca niste adevarate edificii de piatra sau caramida, cât si dupa ceremonialul religios – sfintirea fântânilor – înainte de a fi puse în folosinta. Despre fântânile din Craiova exista numeroase marturii de apreciere si cult, în vechile cronici cum ar fi ,,mercantilul” din 18 februarie 1866, ,,Vestirea” 14 noiembrie 1896, Anafora Domneasca din 1776 si 1780, precum si în Arhiva Primariei Craiova, dosar nr.10/1896 unde prin relatarea unui craiovean M. Leoveanu, se remarca existenta numai în centrul Craiovei a 15 fântâni. M. Leoveanu a fost împotriva concesionarii la straini a sumelor mari de bani cheltuiti si a ineficientei ,, Poate cineva nu-si da seama ca aici nu este pustiul Saharei unde lumea moare de sete. Ce trebuie populatiei este 90 m.c apa si se poate lua de la fântâni. Aceea apa vine singura si nu trebuie decât conducte. Apele de la fântâni se vor uni în acelasi rezervor si de aici se va aduce apa în toate partile orasului, apa fiind suita prin pompa pe care primaria o are la 7 fântâni cu mici cheltuieli”.