Cuprins
- ARGUMENT 3
- CAPITOLUL I 4
- 1. SOLUL 4
- 1.1. SOLUTIA SOLULUI 7
- 1.1.1. Compozitia chimica a solutiei solului 8
- 1.1. 2. Dinamica concentratiei solutiei solului 10
- 1.1. 3. Rolul solutiei solului 11
- CAPITOLUL II 13
- 2. COLOIZII SOLULUI 13
- 2.1. PROCESELE DE SORBTIE IN SOLURI 16
- 2.1.1. Sorbtia nespecifica sau schimbul de cationi 16
- 2.1.2. Sorbtia anionilor din sol 19
- CAPITOLUL III 23
- 3. ACIDITATEA ŞI ALCALINITATEA SOLURILOR 23
- 3.1. Aciditatea solurilor 24
- 3.2. Alcalinitatea solurilor 27
- 3.3. Importanta reactiei solului 28
- 3.4. Aciditatea potentiala a solului 30
- 3.5. Capacitatea de tamponare a solului 31
- CAPITOLUL IV 35
- 4. PROCESE DE OXIDO-REDUCERE IN SOLURI 35
- 4.1. Reactii si procese de oxido-reducere 35
- 4.2. Potentialul oxido-reducator al solului 35
- 4.3. Rolul proceselor de oxido-reducere in formarea solurilor si a fertilitatii acestora 37
- BIBLIOGRAFIE 38
Extras din proiect
ARGUMENT
Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi esenţial pentru toată producţia agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaţa plantelor şi animalelor. Metodele iraţionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui şi au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice, pesticide şifungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi şi alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpşuni în California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpşunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar şi organismele benefice şi lasă solul steril şi dependent de îngrăşăminte pentru a suporta creşterea plantelor. În consecinţă, se folosesc tot mai multe îngrăşăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor şi lacurilor în perioadele cu inundaţii. Irigaţia necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creşterea plantelor şi pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., oraşele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului şi Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăţia recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste oraşe au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinităţii ridicate a solului. Aceeaşi problemă există azi în Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt şi Valea Imperială din California.
CAPITOLUL I
1. SOLUL
Prin sol se intelege stratul superficial al scoartei terestre rezultat in urma dezagregarii si alterarii rocilor sub actiunea factorilor de clima si biologici care asigura viata organismelor.
Solul este mediul de viata al foarte multor organisme vii, respiratia solului schimba compozitia troposferei, umiditatea solului stabileste de fapt compozitia chimica a apelor subterane, a riurilor, lacurilor si intr-o oarecare masura si pe cea a oceanului planetar. Suprafata totala a fondului de uscat al planetei este de circa 134 milioane de Km2 din care 14 milioane sunt ocupate de ghetari. Din aceasta suprafata, cea considerata productiva este de numai 86 milioane din care terenuri agricole numai 45 (restul sunt pasuni si paduri). Suprafata terenului agricol adica prelucrata, reprezinta numai 3% din suprafata uscatului. In marea majoritate a tarilor dezvoltate terenul agricol s-a stabilizat, in timp ce in tarile in curs de dezvoltare suprafata acestora continua sa creasca. Ca o alta data statistica de ex, in secolul trecut intrre 1947 si 1970 suprafata arabila s-a dublat, dar tendinta se mentine si astazi. Aceasta dezvoltare extensiva nu rezolva si nu va rezolva problemele legate de fondul de hrana necesar, mai ales ca pierderile de pamint arabil sunt imense datorita exploatarilor nerationale. Suprafata totala de paminturi degradate in decursul istoriei este de 20 milioane Km2 mult mai mare decit suprafata arabila utilizata in prezent.
Acest lucru a fost posibil prin: constructii, minerit, pustiiri, salinizari. Agricultura mondiala pierde anual intre 50.000 si 70.000 Km2 de sol. Terenurile agricole sunt intr-o dinamica continua: pe de o parte sunt intergrate acestei categorii de sol terenuri noi prin defrisari, distrugeri de pasuni, iar pe de alta parte sunt pustiite suprafete enorme. Suprafata padurilor tropicale se micsoreaza cu o viteza de 1% pe an, iar padurile planetei cu 20 ari/min.
Factorii edafici reprezinta complexe de interactiuni stabilite intre organisme si proprietatile fizico-chimice ale solului. In sol au loc permanent si concomitent procese chimice, fizice si bilogice dintre care cele de oxidare fermentativa, catalitica si de reducere sunt cele mai importante. In urma acestor procese solul se imbogateste cu substante organice si anorganice necesare vietii si de asemenea se realizeaza circuitul substantei si energiei in natura.
Fertilitatea solului reprezinta capacitatea sa de a satisface necesitatile de substante nutritive, apa si aer pentru cresterea si dezvoltarea plantelor.
In satisfacerea acestor necesitati un rol hotaritor il au proprietatile solului. Solul este un sistem heterogen, multifazic constituit dintr-o faza solida, scheletul mineral, o faza lichida, apa –solutii apoase ale diferitelor substante anorganice si diversilor componenti biologici si o faza gazoasa, aerul.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proprietatile Chimice ale Solului.doc