Reciclarea Deșeurilor

„ Nimic nu se pierde , nimic nu se câştigă , totul se transformă „ ( Lavoisier )

În urma unor studii efectuate , s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1,5 – 2 kg de gunoi , din care cel puţin jumătate este reciclabil .

În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau . Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate . Pe lângă toate acestea , ambalajele folosite erau din materiale care se descompun uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă . Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare , rezistente , care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp . În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare . Evoluţia este în folosul omenirii dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere , în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile . În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi .

Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi ? Cei trei „ R „ pot reprezenta un răspuns !

Reducerea utilizării resurselor în fabricarea produselor necesare în viaţa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac , sau puţin ambalate , în locul celor supraambalate ) .

Refolosirea obiectelor , fie pentru acelaşi scop pentru care au fost realizate ( ex . o sticlă de suc folosită la udatul florilor ) , sau pentru alte întrebuinţări ( ex. o sticlă de plastic folosită pe post de ghiveci de flori ) .

Reciclarea deşeurilor ( prin deşeu se înţelege orice obiect care nu mai este folosit şi este aruncat sau risipit ) .

Efectele reciclării :

- reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse ;

- redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă ;

- reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare ;

- reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului , cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase ;

- reduce poluarea aerului şi a apei .

Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel :

- cotor măr – 3 luni

- deşeuri de hârtie – 3 luni

- ziare – 3-12 luni

- chibrituri – 6 luni

- filtru de ţigară – 1-2 ani

- guma de mestecat – 5 ani

- cutii de aluminiu – 10-100 ani

- sticle din plastic – 100-1000 ani

- pungi din plastic – 100-1000 ani

- cărţi de credit – 1000 ani

- recipiente din sticlă – 4000 ani

Ce nu se poate recicla :

- materiale ceramice ;

- spray-uri ;

- ambalajele materialelor toxice ;

- abţibildurile , şerveţelele , hârtia cerată , hârtia de fax ;

- părţile metalice ataşate magneţilor .

RECICLAREA HÂRTIEI

Multe materiale de împachetat , hârtie de ziar , şerveţele , sunt făcute în totalitate sau în parte din fibră de hârtie reciclabilă .

Spre deosebire de plastic , hârtia este o invenţie străveche a omului , dar cu toate acestea a devenit ieftină şi uşor de procurat abia după ce revoluţia industrială a făcut posibilă fabricarea hârtiei pe scară largă .

Hârtia este cel mai frecvent deşeu întâlnit în mai toate sferele de activitate şi constituie o importantă sursă de fibre de celuloză , celuloza fiind substanţa naturală care stă la baza producerii hârtiei .Hârtia fiind fabricată din celuloză se biodegradează ( descompune ) mult mai uşor decât plasticul .

Sub forme diferite , hârtia ocupă aproximativ 41 % din totalul gunoiului menajer pe care îl producem .Există trei tipuri de hârtie care pot fi reciclate direct :hârtia de calitate (caietele de şcoală , hârtia de copiator , plicuri , hârtia de dactilografiere , hârtia de computer), hârtia de ziar şi cartonul .Hârtia de calitate nu conţine hârtie colorată pentru a schimba culoarea noii hârtii obţinute prin reciclare .

Cu tehnologiile actuale , hârtia poate fi reciclată de cel mult patru ori . Beneficiile aduse naturii prin reciclarea deşeurilor de hârtie sunt foarte importante , reducându-se anumite costuri ca :apa industrială cu aproximativ 60 % , poluarea aerului cu aproximativ 75 % , energia electrică cu aproximativ 45 % , precum şi poluarea apei cu aproape 45 % , reducerea cantităţii de material lemnos exploatat .

În zilele noastre , hârtia nouă se fabrică în general având ca bază pasta mecanică sau celuloza . Totuşi trebuie să subliniem că producerea celulozei din lemn realizează o puternică poluare a atmosferei şi a apelor .Fibrele de celuloză sunt extrase din lemn cu ajutorul produselor chimice sulfuroase , apoi albite . Poluarea mediului poate fi redusă graţie tehnologiilor moderne şi utilizării crescânde de maculatură .Fibrele sunt extrase din maculatură şi folosite pentru fabricarea hârtiei noi . Maculatura se dizolvă în multă apă până se reduce la o pastă lichidă , impurităţile mari precum şi materialele plastice , metalele ,etc. sunt extrase , apoi se adaugă produse chimice pentru a elimina cerneala tipărită . În maşina de hârtie , această pastă trece printr-un număr mare de bobine , aici apa fiind extrasă şi astfel se obţine hârtia reciclată , care poate fi folosită din nou .

Date statistice :

- o tonă de hârtie irosită înseamnă : - 2 foi de scris şi un ziar pe zi timp de un an

- o tonă de hârtie reciclată înseamnă : - 17 copaci salvaţi

Cum să reciclăm corect hârtia ?

Pasul 1 – adună hârtiile pe care nu le mai poţi folosi la împachetat sau scris ;

Pasul 2 – striveşte cutiile de carton pentru a ocupa cât mai puţin spaţiu ;

Pasul 3 – depozitează-le într-un loc special amenajat pentru colectarea hârtiei ;