Cuprins
- Introducere 1
- Capitolul I 4
- Regimul juridic general al deşeurilor 4
- 1.1. Consideraţii generale 4
- 1.2. Principiile gestionării deşeurilor 6
- 1.3. Activităţi privind colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor 13
- Capitolul II 20
- Obligaţiile privind gestionarea deşeurilor 20
- 2.1. Obligaţiile producătorilor de deşeuri 20
- 2.2. Obligaţiile deţinătorilor industriali reciclabile 25
- 2.3. Obligaţiile altor persoane 30
- Capitolul III. 33
- Regimul internaţional al deşeurilor toxice 33
- 3.1. Reglementări comunitare 33
- 3.2. Principii generale comune reglementări internaţionale 37
- 3.3. Regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor 40
- CONCLUZII 46
- BIBLIOGRAFIE 47
Extras din proiect
Introducere
După cum reiese din titlul lucrării, tema pe care doresc să o analizez se referă la “Regimul juridic al gestionării şi eliminării deşeurilor”.
Încep cu o prezentare de ansamblu a evoluţiei omului şi a mediului natural. Variat şi bogat, teritoriul ţării noastre a fost un cadru propice vieţii din cele mai vechi timpuri. Astfel, numeroasele aşezări populate, au căutat să se adapteze mediului înconjurător folosindu-se în acest sens de resursele oferite de natură(cursul apelor, formele de relief, clima temperată).
Timp de 150 ani, ca urmare a diferitelor tipuri de activităţi umane, în atmosfera au apărut diferite substanţe dăunătoare vieţii, denumite ,,Poluare”.
În dezvoltarea aşezărilor devin modificări importante care generează tipuri de civilizaţie şi activităţi care modifică mediul natural: construcţii, diguri, denivelări ale pădurilor şi plantelor. Odată transformate se schimbă şi proprietăţile aerului, apei, solului, acestea urmând treptat un proces de transformare.
Neavând alte opţiuni oamenii agresează natura şi în acelaşi propriul lor mediu de existenta, distrugând şi exterminând anumite specii de animale şi plante, prin poluarea chimică şi radioactivă a atmosferei, apei şi solului.
Pentru a obţine o recoltă mai bogată şi pentru combaterea dăunătorilor, industria chimică produce pentru sol substanţe chimice cum ar fi: îngrăşăminte, pesticide etc.
În toate ţările, majoritatea compuşilor chimici sunt găsiţi în domeniul alimentar, medicină, articole de îmbrăcăminte/încălţăminte, fibre sintetice şi mase plastice care înlocuiesc cu succes materia primă.
Chiar dacă substanţele chimice sunt folositoare în majoritatea domeniilor, oamenii se confruntă cu acestea datorită efectelor negative pe care le produc prin poluarea apelor şi distrugerea plantelor şi animalelor prin alocarea substanţelor chimice în curs de desfăşurare nesupravegheat care degajă cantităţi mari de gaze.
Pentru combaterea acestora Ecologia oferă societăţii o tehnologie numită tehnico – ştiinţifică, efort depus pe tot globul privind protecţia mediului înconjurător cum ar fi: poluarea mediului, deşeurile, experienţe nucleare, pericolul armelor de distrugere în masă, încălzirea globală etc.
Judecând în prezent tehnologiile, reprezintă un element de succes şi progres, alăturându-se totodată adoptarea unor acte legislative, măsuri şi programe de protecţie.
Problemele majore cu care se confruntă omenirea sunt reprezentate prin deşeurile neeliminate, care distrug natura şi propriul nostru stil de viaţă. Ele sunt de mai multe categorii, în funcţie de domeniul în care au fost utilizate: deşeuri menajere industriale etc.
Deşeurile sunt substanţe rezultate în urma unui proces sau a unei activităţi. După folosirea lor acestea nu îşi pot recupera proprietăţile fizice respectiv chimice pe care le aveau înainte de utilizare. Deşeurile devin inutile, nemaiputând fi folosite, aruncându-se de către potenţialul detonator.
Oamenii responsabili şi economici susţin cu tărie procesul de reciclare punându-l în practică.
Activităţile de gestionare a deşeurilor cuprind un întreg procedeu care se bazează pe producerea, colectarea, reciclarea, depozitarea, respectiv incinerarea acestora. Toate aceste etape trebuie să respecte şi să se încadreze în norme de protecţie ale sănătăţii populaţiei şi a mediului.
Autorităţile specializate pe acest domeniu au obligaţia să elaboreze strategii pentru depozitarea, reducerea cantităţilor de substanţe şi incinerarea deşeurilor. Totodată trebuie să aleagă cu mare grijă locurile unde aceste substanţe pot fi amplasate.
Legislaţia din acest domeniu se referă la obligaţiile ce revin autorităţilor pentru protecţia mediului şi altor autorităţi abilitate prin lege, de a supraveghea şi controla respectarea reglementărilor în domeniu şi de a lua măsuri de prevenire şi limitare a impactului substanţelor, preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului.
Trăim într-o epocă în care sunt necesare reforme radicale în domeniul educaţiei oamenilor privind mediul înconjurător. Pentru ca oamenii să participe în mod activ şi inteligent în procesul de dezvoltare şi administrare a protecţiei mediului înconjurător, trebuie ca procesul de consiliere şi educare să înceapă încă de pe băncile şcolii.
Copiii trebuie să cunoască valoarea şi importanţa protejării mediului înconjurător prin procesele educative realizate atât în grădiniţe cât şi în şcoli prin reformele realizate în învăţământ, toate acestea ducând la formarea unui comportament pozitiv în legătură cu mediul prin includerea în procesul de educaţie a materiilor dedicate protejării mediului.
Oamenii au aspiraţii fundamentale indiferent de gradul de dezvoltare al ţărilor în care trăiesc privind dezvoltarea nivelului de trai, dezvoltarea tehnologiilor, iar comportamentul şi activităţile acestora devin hotărâtoare atât pentru natură cât şi pentru mediul înconjurător.
Odată cu procesul tehnicii moderne creşte şi nivelul de poluare al mediului înconjurător precum şi primejdia provocării unor modificări majore ale mediului ambient. Modul nostru de viaţă nu este suficient de echilibrat ajungând să otrăvească natura şi să pună în pericol într-un fel sau altul şi alte forme de viaţă.
Un lucru îngrijorător este problema reziduurilor activităţilor umane, acumularea lor provocând alterarea calităţii mediului, crearea unor dezechilibre în faună şi în floră, în sănătatea oamenilor, cu precădere în zonele urbane supraaglomerate, de existenţa fabricilor cu tehnologie învechită etc.
Modernizarea şi perfecţionarea proceselor tehnologice prin implementarea unor echipamente competitive au redus mult consumurile specifice de materie primă, dar nu şi consumurile energetice, determinând creşterea producţiei şi a industrializării de bunuri, ca urmare, a sporit mult materia ce afectează mediul înconjurător, calitatea vieţii şi a mediului ambient.
Bibliografie
1. Biswas, Asit K., Water management: some personal reflections, în „Water International”, vol. 34, nr. 4, decembrie 2009 (http://www.thirdworldcentre.org/epubli.html).
2. Chertes, Dan Sebastian, Unele aspecte privind protecţia penala a dreptului la mediu sănătos, în „Caiete de drept penal”, nr. 1,2008, p. 17-36.
3. Commoner, B., Cercul care se închide, Editura Politica, Bucureşti, 1980.
4. Corlăteanu, Simina, Nerespectarea regimului vamal în domeniul protecţiei mediului, în „Revista de drept penal”, nr. 2, 2008, p. 151-154.
5. Delhoste, Marie-France, L’environnement dans les Constitutions du monde, in: „Revue du droit public”, nr. 2, 2004, p. 441-456.
6. Dogaru, Lucreţia, Reglementari la nivel internaţional şi european privind protecţia sectoriala a unor factori de mediu, în „Revista romana de drept comunitar”, nr. 5,2008, p. 42-51.
7. Duţu,Mircea, Dreptul mediului, Ediţia a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008.
8. Duţu,Mircea, Prevenirea şi repararea pagubelor de mediu potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007, în „Dreptul”, nr. 11, 2007, p. 9-25.
9. Duţu, Mircea, Recunoaşterea şi garantarea dreptului fundamental la mediu în Romania, în „Dreptul”, nr. 6, 2004, p. 98-118.
10. Duţu, Mircea, Regimul juridic al actelor de reglementare privind protecţia mediului, în „Dreptul”, nr. 12, 2006, p. 142-164.
11. Făinişi, Florin, Principalele reglementari comunitare adoptate în domeniul transporturilor pentru protejarea mediului înconjurător, în „Revista de drept comercial”, nr. 1,2005 p. 43-50.
12. Feintuck, Mike, Precautionary may be, but what’s the principles The precautionary principle, the regulation of risk, and the public domain, în , Journal of law and society”, nr. 3, 2005, p. 371-398.
13. Gorunescu, Mirela, Ocrotirea mediului prin norme penale, în „Revista de drept penal”, nr. 2, 2004, p. 54-58.
14. Gorunescu, Mirela, Protecţia juridico-penala a mediului, în „Dreptul”, nr. 10, 2003, p 159-164.
15. Gorunescu, Mirela, Sistematizarea incriminărilor din domeniul protecţiei mediului, în „Revista de drept penal”, nr. 4, 2002, p. 62-64.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Regimul Juridic General al Deseurilor.doc