Solurile Litomorfe

SOLURILE LITOMORFE

Solurile litomorfe sunt soluri intrazonale a caror formare, alcatuire si proprietati sunt determinate indeosebi de roca de solificare. Atragem atentia asupra faptului ca si in cazul altor soluri roca influenteaza solificarea fara insa a-i schimba sensul imprimat de conditiile bioclimatice. Asa, de exemplu, in zona de stepa si silvostepa rocile grele (argiloase, marnoase) au dus la separarea cernoziomurilor levigate argiloase. In acelasi areal bioclimatic exista tendinta ca pe roci bogate in minerale calcice si fero-magneziene sa se formeze soluri brune de padure, pe roci sarace in elemente bazice soluri podzolite brune, iar pe roci acide, soluri podzolice argilo-iluviale; in arealul montan, datorita rocilor slab dezagregate si putin alterate, se formeaza soluri scurte si cu caracter scheletic, rocile bogate in elemente bazice se opun podzolirii pronuntate sau intarzie evidentierea podzolirii etc. In cazul solurilor litomorfe, influenta rocii este asa de accentuata incat duce la formarea altor soluri decat a celor caracteristice zonei bioclimatice respective. Dintre solurile litomorfe intalnite pe teritoriul Romaniei mai importante sunt :

-rendzinele;

-pseudorendzinele ;

-solurile rosii ;

-branciogurile ;

-smolnitele.

RENDZINELE Se intalnesc indeosebi in regiunea montana: Carpatii Orientali, (Muntii Ciucului, Haghimasului, Bucegi etc.), Carpatii Meridionali (Muntii Lotrului, Sebesului, Valcan etc.), Carpatii Occidentali (Muntii Bihor, Gilau, Trascau, Codru, Padurea Craiului, Poiana Ruscai etc.). De asemenea, pe suprafete reprezentative se gasesc si in Subcarpati si in Podisul Babadagului (Dobrogea).

Desi sunt soluri intrazonale, apar formate in conditii de clima umeda, in arealul padurilor de gorun, fag si fag in amestec cu conifere. Sub aspectul reliefului se intalnesc in regiuni montane, premontane, de podis si de deal, pe versanti si in culmi inguste. Dintre conditiile pedogenetice, caracteristice sunt cele de substrat litologic reprezentat prin roci calcaroase sau foarte bogate in calciu: calcare, dolomite, gips etc.

In arealul solurilor de padure in care sunt raspandite rendzinele, formarea si evolutia solului sub influenta factorului bioclimatic este orientata in directia debazificarii, acidifierii, podzolirii. Aceste procese nu au insa loc in prezenta calciului liber. Rendzinele formandu-se pe roci calcaroase sau foarte bogate in calciu, indepartarea acestuia si deci debazificarea , acidifierea, podzolirea sunt impiedicate sau mult intarziate. In aceasta privinta un rol foarte important prezinta si starea fizica a materialului respectiv: cu cat roca de solificare este mai maruntita, mai friabila, mai poroasa, iar particulele minerale calcice din sol mai fine, mai bine dispersate in masa acestuia, cu atat prin alternare se formeaza mai mult calciu liber si deci cu atat debazificarea, acidifierea, podzolirea sunt impiedicate sau intarziate mai mult.

Datorita abundentei initiale de calciu, chiar in cazul unei levigari intense, reactia este slab alcalina, neutra sau cel mult slab acida. In aceste coditii, humificarea este activa, se formeaza cantitati mari de humus, alcatuit ideosebi din acizi huminici saturati cu calciu (humus calcic) care contribuie la o buna structurare a solului.

Roca parentala determina si alte particularitati in formarea acestor soluri. Astfel, in general fiind compacta sau avand caracter scheletic, solificarea se manifesta pe adancimi reduse. Ca urmare, redzinele au de obicei, profile scurte si bogate in material scheletic inca de la suprafata. Insasi denumirea de rendzine, data de pedologii polonezi acestor soluri, este legata de bogatia lor in material scheletic care face plugul sa tremure in timpul efectuarii araturii (rzedzic inseamna in limba poloneaza a tremura).

Rendzinele au profile de tipul A-A/D-D. Orizontul A este gros de 15-30 cm si are o culoare neagra. Urmeaza tranzitia A/D groasa de 10-15 cm, de obicei mai deschisa la culoare si apoi roca D. Adesea profilul prezinta inca de la suprafata frecvente fragmente de roca.

Textura este de cele mai multe ori de la lutoasa pana la argiloasa. Partea minerala ce alcatuieste textura solului rezulta din eliberarea si acumularea reziduala a particulelor in general fine (de argila si de praf) pe care rocile de formare le contin intotdeauna in cantitati mai