Cuprins
- Starea raurilor interioare
- - Bazinul hidrografic Tisa pag. 6
- - Bazinul hidrografic Somes pag. 6
- - Bazinul hidrografic Cris pag. 7
- - Bazinul hidrografic Mures pag. 7
- - Bazinul hidrografic Bega-Timis pag. 7
- - Bazinul hidrografic Jiu pag. 8
- - Bazinul hidrografic Olt pag. 8
- - Bazinul hidrografic Arges – Vedea pag. 8
- - Bazinul hidrografic Ialomita pag. 9
- - Bazinul hidrografic Siret pag. 9
- - Bazinul hidrografic Prut pag. 10
- Starea lacurilor pag. 10
- Starea fluviului Dunarea
- - Starea fluviului Dunarea pag. 12
- - Calitatea apei fluviului Dunarii, pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii pag. 12
- Starea mediului marin si a zonei costiere pag. 14
- Starea fondului piscicol si a altor resurse biologice din apele naturale dulcicole, salmastre si marine
- - Starea fondului piscicol marin pag. 15
- - Starea ecosistemului si resursele vii marine. Situatia speciilor periclitate pag. 16
- - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii pag. 18
- Progrese realizate in implementarea prevederilor Conventiei de la Sofia privind protectia si utilizarea durabila a apelor fluviului Dunarea, ale Conventiei de la Bucuresti privind combaterea poluarii Marea Neagra si ale Conventiei de la Helsinki privind protectia apelor transfrontiera si a lacurilor internationale pag. 19
- Proiecte de succes in cadrul Programului pentru bazinul Dunarii si al Programului pentru bazinul Marii Negre pag. 21
- Starea apelor subterane. Implicatiile economice si sociale ale deteriorarii starii de calitate a apelor subterane
- - Calitatea apelor freatice la nivel national pag.23
Extras din proiect
Situatia apelor uzate – surse majore si grad de epurare. Penalitati aplicate pentru deversari de ape neepurate sau insuficient epurate pag. 25
Starea raurilor interioare
Din punct de vedere al densitatii spatiale reteaua de monitoring a calitatii apelor de suprafata curgatoare din Romania cuprinde o statie la sub 1000 km2 bazin hidrografic incadrandu-se in procedurile si prevederile retelei europene EUROWATERNET.
Evaluarea calitatii apelor curgatoare de suprafata pe anul 1999 s-a bazat pe prelucrarea datelor analitice primare obtinute, lunar, in 318 sectiuni de supraveghere de ordinul I, amplasate astfel :
Bazinul hidrografic Tisa 8 Bazinul hidrografic Olt 36
Bazinul hidrografic Somes 28 Bazinul hidrografic Vedea 8
Bazinul hidrografic Crisuri 18 Bazinul hidrografic Arges 34
Bazinul hidrografic Mures 39 Bazinul hidrografic Ialomita 19
Bazinul hidrografic Bega-Timis 21 Bazinul hidrografic Siret 55
Bazinul hidrografic Nera-Cerna 5 Bazinul hidrografic Prut 20
Bazinul hidrografic Jiu 15 Bazinul hidrografic Dunare 12
Din punct de vedere al calitatii, cursurile de apa din Romania se clasifica in urmatoarele categorii:
- Categoria I grupeaza apele care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu apa a centrelor populate, sau care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice si la pastravarii;
- Categoria a II-a contine apele de suprafata care pot fi folosite la piscicultura (in afara de salmonicultura), si anume la alimentarea cu apa pentru necesitati tehnologice ale industriilor si la agrement;
- Categoria a III-a reprezinta apele care pot fi utilizate la irigarea culturilor agricole, la producerea energiei electrice in hidrocentrale, in instalatii de racire din industrie, spalatorii si in alte folosinte care suporta o astfel de calitate;
- Categoria D este categoria de ape degradate in care fauna piscicola nu se poate dezvolta.
Au fost luate in considerare doua aspecte principale:
- incadrarea sectiunilor de control de ordinul I in categorii de calitate, conform prevederilor STAS 4706/1988 si „numararea“ cazurilor distincte evidentiate;
- discretizarea raurilor in tronsoane cu apa de aceeasi categorie de calitate si cumularea lungimilor tronsoanelor respective.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Starea Apelor de Suprafata si Subterane.doc