Stație de Epurare

I. ORGANIZAREA STAŢIEI DE EPURARE

1. Aspecte generale privind preiectarea staţiei de epurare

Această staţie de epurare va deservi o localitate cu 100.000 de locuitori în care îşi desfăşoară activitatea şi o serie de agenţi economici care deversează apă uzată în reţeaua de canalizare.

De regulă o staţie de epurare se dimensionează pe o perspectivă de 25-30 de ani şi ca urmare este nevoie să se cunoască dezvoltarea socio-economică a oraşului.

Ca amplasament se recomandă construirea staţiei de epurareîn apropierea unui emisar (râu sau lac), într-o poziţie în aval de oraş.

Clasificarea procedeelor de epurare:

Epurarea apelor uzate au la baza o serie de procese mecanice, fizice, chimice, biologice sau procese combinate cu rol bine precizat.

Principalele procedee de epurare a apelor uzate clasice sau combinate se pot clasifica in:

- procedee de epurare mecanica;

- procedee de epurare mecano-biologica;

- procedee de epurare tertiara;

- procedee speciale de epurare;

- procedee combinate;

Statiile de epurare sunt constituite din instalatii complexe asezate intr-o anumita ordine fiecare cu un rol bine determinat.

Schemele sttilor de epurare se aleg in functie de:

- gradul de epurare mecanica;

- debitul de apa uzata si variatia debitului;

- spatiul disponibil pentru constructia statiei de epurare;

- modul de tratare al namolului;

- tipul utilajelor ce urmeaza a fi montate in spatii;

- conditiile locale: geometrice, transport, alimentare cu apa;

- pozitia fata de emisar;

La baza proiectării unei staţii de epurare stau în principal 2 elemente:

1. debitul de apă uzată

2. compoziţia apei uzate

Dacă, în general, compoziţia apelor uzate este relativă, debitul variază în funcţie de populaţie şi activitatea industrială. Întru-cât este greu să stabilim din proectare debitele de ape industriale s-au făcut diverse studii şi s-a încercat echivalarea unei activităţi industriale cu un număr de locuitori echivalenţi funcţie de indicatorul CBO5 (consumul biochimic de oxigen pe un interval de 5 zile) şi consumul mediu de apă.

Tipul de industrie Coeficient de echivalenţă

Număr de locuitor/unitate

Fabrici de prelucrare lapte – pentru 1000 litri lapte pe zi 50 – 250

Abatoare – pentru o tonă carne pe zi 150 – 450

Fabrici de bere – pentru 1000 litri bere pe zi 150 – 400

Spălătorii de haine – pentru o tonă haine pe zi 300 - 1000

Acestea sunt datele statistice ale Centrului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.

2. Stabilirea numărului de locuitori echivalenţi

a) Fabrică de prelucare a laptelui cu o capacitate de 4.000 litri lapte pe zi.

- pentru o capacitate de 1000 l/zi à250 locuitori echivalenti

- număr locuitori echivalent = 250 x 4= 1.000 locuitori echivalenti

b)Fabrica de procesat carne cu o capacitate de 170 tone/zi

- pentru 1t carne/zi à450 locuitori echivalenti

- număr locuitori echivalent = 450 x 170 = 76.500 locuitori echivalenti

c) Fabrica de bere cu o producţie de 7.000 litri bere/zi

- pentru 1000 l/zi à400 locuitori echivalenti

- număr locuitori echivalent ¬= 400 x 7= 2800 locuitori echivalenti

d) Spălătorie de haine cu o capacitate de 3 tone haine/zi

- pentru 1 tona haine/zi à 1000 locuitori echivalenţi

- numărul de locuitori echivalent = 3 x 1000 = 3.000 locuitori echivalenti

Numărul total de locuitori echivalenti:

N= 100.000+2.800+1.000+76.500+3.000

N=183.300 locuitori echivalenti

3.Stabilirea debitului mediu de apă uzată

Debitul de apă uzată ce intră intr-o staţie de epuare se compune din 3 debite:

a) debitul de apă uzată corespunzător numărului de locuitori echivalent şi industrie Q1

b) debitul de apă pluvial Q2