Strategii și politici de combatere a poluării și protejare a mediului studiu de caz realizat în zona protejată Delta Dunării

Capitolul I – Prezentarea generală a zonei Delta Dunării

I.1. Generalități

Pornind de la nevoia asigurării unor condiţii reale pentru dezvoltarea economico-socială a comunităţilor locale din spaţiul Deltei Dunării, autorităţile administraţiei publice locale din această zonă au iniţiat un dialog cu reprezentanţii organismelor centrale de specialitate, în scopul identificării unor soluţii pentru ameliorarea nivelului de dezvoltare.

Aceste demersuri au avut ca rezultat adoptarea de către Guvern a HG nr. 986/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului interministerial pentru elaborarea şi coordonarea implementării unui program de dezvoltare economico-socială a zonei "Delta Dunării", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 30 septembrie 2010.

Mult timp, calitatea mediului înconjurator a fost perceputa ca o grija nefondata a unor indivizi bogati, dar acum, în anul 2015, aceasta constituie una din cele mai stringente probleme globale ale omenirii, deoarece nu mai este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci este pusa sub semnul întrebarii însasi supravietuirea speciei umane.

Daca ieri, manifestarile antinucleare apareau ca lupta unor pacifisticare erau confundati cu cei ce se alarmau de soarta unor balene sau rinoceri,astazi militantii ecologi au devenit o forta politica în peisajul politic mondial. Explozia unui reactor nuclear în mijlocul unei regiuni fertile si populate a determinat constientizarea pericolului tehnologic, iar numarul crescând al catastrofelor naturale evidentiaza costul impactului uman asupra naturii .Dezechilibrarea tot mai accentuata a raportului dintre economie si mediu îndeamna la regândirea relatiilor dintre activitatea economica si mediul înconjurator, formarea constiintei ecologice, dezvoltarea stiintei economia mediului si modificarea atitudinii fata de natura.Înainte de revolutia industriala, dezvoltarea economica se înscria într-o lume agrara, care traia într-o relativa armonie cu natura. Gândirea economica, constituita în stiinta la mijlocul secolului al XVIII-lea, considera ca “activitatea economica este condusa de legile naturale, iar bogatia depinde de fertilitatea pamântului”. Începuturile industrializarii, însa,bulverseaza aceasta viziune a lucrurilor si se afirma atitudinea de dominarea naturii de catre om. Progresul tehnic, adica utilizarea pesticidelor, îngrasamintelor chimice, a fibrelor sintetice, a energiei nucleare permite eliberarea de constrângerile mediului natural.

I.2. Prezentarea generala a zonei

Fiind a doua deltă ca mărime din Europa (după acea a fluviului Volga) și a douăzeci și treia din lume , Delta Dunării prezintă un interes cu totul deosebit din punct de vedere științific, turistic și economic, prin bogația peisagistică și prin fauna sa. Având o suprafață de 4.152 km2, din care cea mai mare parte pe teritoriul României (3.446 km - 82%), Delta Dunării s-a format, dupa părerea multor oameni de știință, într-un golf al Mării Negre, începand din Pleistocenul superior. În această perioadă s-a conturat un cordon litoral (care corespunde axului central al șirului de grinduri Jibrieni, Letea, Caraorman și Crasnicol), care, probabil în 7500 î.e.n. a inchis golful, transformându-l într-un liman.

Deși predomină mediul acvatic, din Delta Dunării nu lipsește mediul terestru, reprezentat de grindurile Letea, Caraorman, Stipoc, Săraturile (zone secetoase pe care se dezvolta o flora și fauna specifice stepei europene, cu influente mediteraneene). Intre aceste doua medii se interpune cel mlastinos, inundabil, unde se intalnesc o flora si o fauna cu posibilitati de adaptare alternativa (apa, uscat), in functie de regimul hidrologic sezonier si anual. La contactul dintre apele dulci si cele marine au loc diverse procese fizice, ceea ce i-a determinat pe biologi să considere aceasta zona drept un ecosistem aparte, numit avandelta (golful Musura și meleaua Sfantu Gheorghe sunt cele mai reprezentative din acest ecosistem).

I.3. Așezare geografică

Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. La nord, brațele Chilia șiMusura formează granița cu Ucraina. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Este încadrată de limane și lacuri adiacente și cuprinde sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de mari dimensiuni. Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse deDunăre, Delta Dunării crește anual cu aproximativ 40 m².

Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă: Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu Gheorghe (în turcește Çatal Çedırlez uneori transcris în română „Ceatal Sf. Gheorghe”) se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe.

Brațul Chilia, formează granița cu Ucraina, și transportă pe cursul său, de o lungime de 104 km², 60% din apele și aluviunile Dunării .

Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei și, spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul de apă al Dunării. Cursul Brațului Sfântu Gheorghe este orientat spre sud-est, și se desfășoară pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.

Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea, dar în Antichitate și Evul Mediu litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină), astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală, sunt geomorfologic false.