Studiul calității apei râului Suceava pe secțiunea Tișăuți pe parcursul anului 2012

Introducere

Cea mai mare parte din apa de pe Terra e apă de suprafaţă. Pe noi ca oameni ne interesează mai ales apa dulce, şi în particular apa potabilă. Totuşi aceasta se obţine de cele mai multe ori din ape dulci de suprafaţă. Apele curgătoare cuprind pâraie, râuri şi fluvii, pentru toate acestea utilizându-se denumirea generică de râuri. Râurile contribuie la formarea reliefului. Erodează pământul, mută bolovanii şi depun pietre şi nisip în matcă pe ariile inundate. Ele pot schimba traseul prin săparea unei căi mai scurte între cotiturile albiei originale, lăsând în urmă lacuri de apă dulce. Natura râurilor se poate schimba în funcţie de zona traversată.

Râul Suceava este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României, fiind afluent de dreapta al râului Siret. Râul Suceava izvorăște din Masivul Lucina al Obcinei Mestecăniș din Carpații Orientali (din regiunea istorică Bucovina, aflată în nord-estul României), în apropiere de frontiera cu Ucraina. În cursul său superior, râul marchează pe o porțiune de 6 km frontiera româno-ucraineană. El curge pe o lungime de 170 km, bazinul său hidrografic ocupând 26% din suprafața județului Suceava și are o direcție generală de curgere NV-SE. Traversează Carpații Orientali și Subcarpații Bucovinei, având o cădere importantă în zona de munte, peste 4 m/km și sub 3 m/km în zona de podiș.

Odată cu ieșirea din munți, cursul Sucevei se împarte pe anumite porțiuni în brațe, care în unele locuri se unesc, iar în altele se ramifică și se depărtează formând o luncă întinsă, îndeosebi în depresiunea Rădăuți . Râul Suceava curge prin orașul Suceava, aici efectuându-se lucrări de îndiguire pentru a se înlătura pericolul de inundații.

Suceava se varsă în râul Siret în apropiere de orașul Liteni, la o distanță de 21 km sud-est de municipiul Suceava.

Dinamica unor indicatori fizici şi chimici ai apei râului Suceava pe parcursul anului 2012

Figura 1. Punctul de colectare a probelor de apă de pe râul Suceava

Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico –chimic, a calităţii locale a apei râului Suceava, s-au recoltat probe de apă, pe parcursul anului 2012, din situl Tisauti la 34 km distanţa de vărsare.

Valorile obţinute, din analizele fizico – chimice ale apelor, au fost prelucrate şi comparate cu valorile limită ale claselor de calitate, prevăzute de Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă conform Ordinului nr.161/2006.

Indicatori fizici

1. Dinamica pH-ului

pH-ul şi capacitatea de tamponare constituie una din cele mai importante proprietăţi ale apelor de suprafaţă, proprietate ce face posibilă funcţionarea acesteia ca mediu/suport pentru dezvoltarea diferitelor organisme.

În vederea determinării pH-ului este folosită o gamă largă de metode, începând de la cele simple, care utilizează hârtii indicatoare, până la metode sofisticate de determinare a pH-ului. Determinarea acestuia se efectuează în principal prin 2 tipuri de metode, colorimetrică şi electrochimică.

Metodele colorimetrice pun în evidenţă o întreagă gamă de culori, corespunzând diferitelor valori de pH. Exactitatea lor este limitată şi nu sunt satisfăcătoare decât pentru o utilizare pe teren.

Metoda electrochimică se bazează pe măsurarea forţei electromotoare a unei celule electrochimice, care este alcătuită din probă, un electrod de sticlă şi un electrod de referinţă.

In urma analizelor probelor prelevate am obtinut urmatoarele valori ale pH-ului: