Studiul Calității Principalilor Factori de Mediu în Rezervația Biosferei Delta Dunării pe Teritoriul României

Domeniu: Ecologie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 139 în total

Cuvinte : 41089

Mărime: 9.32MB (arhivat)

Publicat de: Leonid Cozma

Puncte necesare: 12

Universitatea "Gh. Asachi" din iasi Facultatea de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria mediului

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CUPRINS:
CAPITOLUL 1: APA
1.1. Calitatea apei fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" 5
1.2. Lacurile din Delta Dunãrii 8
1.3. Apele subterane 12
1.4. Mediul marin şi costier 12
1.4.1. Indicatori fizico-chimici 12
1.5 Apele Uzate 18
1.6. Concluzii 22
CAPITOLUL 2: BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA
PÃDURILE
MEDIUL MARIN ŞI COSTIER
2.1. Biodiversitatea
2.1.1. Ecosisteme din perimetrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” 23
2.1.2. Specii din flora şi fauna sãlbaticã valorificate economic, inclusiv că resurse genetice 23
2.1.3. Zone cu regim de protectie integralã 29
2.1.3.1. Rosca-Buhaiova (9 625 ha) 29
2.1.3.2. Padurea Letea (2 825 ha) 31
2.1.3.3. Lacul Rãducu (2 500 ha) 33
2.1.3.4. Lacul Nebunu ( 115 ha) 36
2.1.3.5. Vãtafu-Lungulet (1 625 ha) 38
2.1.3.6. Pãdurea Caraorman (2 250 ha) 40
2.1.3.7. Sãrãturi Murighiol (87 ha) 42
2.1.3.8. Arinişul Erenciuc (50 ha) 44
2.1.3.9.Insula Popina (98 ha) 46
2.1.3.10. Sacalin-Zãtoane (21410 ha) 48
2.1.3.11. Periteasca-Leahova (4125 ha) 51
2.1.3.12. Capul Dolosman (125 ha) 53
2.1.3.13. Grindul Lupilor (2075 ha) 55
2.1.3.14. Istria-Sinoie (400 ha) 57
2.1.3.15 Grindul Chituc (2300 ha) 59
2.1.3.16. Lacul Rotundu (228 ha) 62
2.1.3.17 Lacul Potcova (652 ha) 64
2.1.3.18. Lacul Belciug (110 ha) 66
2.1.4 Biodiversitatea în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării 68
2.1.4.1. Inventarul genofondului sălbatic 68
2.1.4.2. Structura sistematică a biodiversităţii biologice în trecut şi în prezent 69
2.1.4.3. Structura actuală a florei şi faunei pe principalele unităţi sistematice 69
2.1.4.4. Structura actuală a florei şi faunei pe principalele tipuri de ecosisteme 72
2.1.4.5. Structura actuală a florei şi faunei funcţie de arealul geografic general 74
2.1.4.6. Specii alohtone 75
2.1.4.7. Specii şi subspecii noi, înregistrate în perioada actuală în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" 78
2.1.4.8. Specii şi subspecii endemice 79
2.1.4.9. Specii şi subspecii periclitate 80
2.1.4.10. Zone cu valoare ridicată a diversităţii biologice 82
2.1.4.11. Identificarea problemelor privind biodiversitatea 84
2.1.4.12.Propuneri de acţiuni - management şi cercetare 85
2.1.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii 86
2.2. Biosecuritatea 86
2.3. Starea Pădurilor 86
2.3.1. Fondul forestier 86
2.3.2. Funcţia economică a pădurilor 87
2.3.3. Masa lemnoasa pusă în circuitul economic 88
2.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 88
2.3.5. Starea de sănătate a pădurilor 88
2.3.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri 89
2.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire 89
2.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utlizari 89
2.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anu 2005 90
2.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului. Tăierile ilegale de arbori 90
2.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului 90
2.4. Mediul marin si costier 90
2.4.1. Starea ecosistemului şi resurselor vii marine. Situaţia speciilor periclitate 90
2.4.1.1. Starea litoralului şi a zonei costiere 90
2.4.1.2. Starea ecosistemului marin 92
2.4.1.3. Situaţia speciilor periclitate 96
2.4.2 Starea fondului piscicol marin 98
CAPITOLUL 3: DELTA DUNARII
3.1 Delta Dunării în contextul geopolitic European 101
3.2 Delta Dunării – un tărâm în permanentă metamorfoză 105
3.2.1 Ecosistemele Deltei Dunării 106
3.2.2 Particularităţi climatice în ecosistemele Deltei Dunării 108
3.3 Eco-economia – cerinţă a viitorului durabil 108
3.3.1 Biodiversitatea şi schimbările ecologice în Delta Dunării 111
3.3.1.1 Biodiversitatea ecosistemelor Deltei Dunării 113
3.3.1.2 Monitoringul biodiversităţii 114
3.3.1.3 Degradarea biodiversităţii 115
3.3.1.4 Protecţia biodiversităţii 117
3.3.2 Importanta economică a resurselor naturale 118
3.3.2.1 Producţia şi principalele utilizări ale resurselor naturale în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării 120
3.3.2.2 Principalele activităţi economice în Delta Dunării 121
3.3.3 Principalele activităţi economice cu impact semnificativ asupra ecosistemului Delta Dunării 124
3.3.3.1. Probleme ecologice ale Deltei Dunării 126
3.3.3.2. Canalul Bâstroe – acorduri internaţionale încălcate 127

Extras din proiect

CAPITOLUL 1: APA

1.1. Calitatea apei fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

Dunãrea, ecosistemul deltaic precum şi ecosistemele costiere, sunt puncte de confluentã ale unor puternice presiuni ecologice, ca rezultat al multiplelor activităţi umane.

Starea de calitate a apei fluviului Dunãrea din teritoriul rezerva tiei a fost urmãritã pe o lungime de 338 km, cuprinzând 5 tronsoane, având la bazã mãsurãtorile analitice realizate în 10 secţiuni de supraveghere în cadrul campaniilor trimestriale de recoltare:

• Cotul Pisicii-Ceatal Chilia (64 km): Cotul Pisicii, Gura Prutului, Amonte Reni, Aval Reni

• Ceatal Chilia-Periprava (92 km): Ceatal Chilia, Aval Periprava

• Ceatal Chilia-Ceatal Sf. Gheorghe (18 km): Tulcea Mm 38+500

• Ceatal Sf. Gheorghe - Sulina (60 km): Ceatal Sf. Gheorghe, Sulina

• Ceatal Sf. Gheorghe - Sf. Gheorghe (104 km): Sf. Gheorghe

Din punct de vedere al chimismului apei, fluviul Dunãrea se încadreazã în clasa a-II-a de calitate conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 1146/10 decembrie 2006, şi respectiv a Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, cu excepţia unor parametrii specifici de poluare (produse petroliere, metale grele Pb şi Cd). Activitatea laboratorului propriu al Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" a constat în determinãri de produse petroliere, pesticide organo-clorurate cât şi expertize fizico- chimice. Deasemenea, au fost folosite rezultatele cercetãrilor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare DELTA DUNÃRII, Tulcea.

Produse petroliere

Din datele prezentate se constatã cã dacã în anii 2007 şi 2008, concentraţiile medii s-au încadrat în limitele clasei a II-a de calitate, ( 0,1 – 0,2 mg/l ), în anul 2009 valorile au avut o creştere semnificativã, încadrându-se în clasa a III-a de calitate, ( 0,2 – 0,5 mg/l), în special în perioada de primãvarã – varã (Fig.. 1.1.1. si Fig. 1.1.4.). Aceastã creştere este influenţată în de:

• creşterea traficului naval în anul 2009, în special pe braţul Chilia. Acest fapt este evide tiat şi prin faptul cã valorile medii anuale sunt mai mari comparativ cu anii anterori. Astfel dacã, concentraţia medie anualã în secţiunile de control Pardina şi Sulina au fost de 0,188 respectiv 0,183 mg/l, la Sf. Gheorghe a fost de 0,134 mg/l.

• condiţiile meteorologice deosebite ale anului 2009. Ploile torenţiale şi inundaţiile au condus la spãlarea solurilor, şoselelor şi a platformelor de prelucrare a hidrocarburilor şi implicit antrenarea acestora pe toate cursurile de apã, cu concentrarea lor în Dunãre.

Pesticide organo-clorurate

Se constatã scãderea valorilor concentraţiilor în anul 2009, comparativ cu anii anteriori şi încadrarea în limitele clasei a II-a de calitate (Fig. 1.1.2, 1.1.3)

Indicatori ai regimului de oxigen

Se constatã, încadrarea conţinutul de oxigenul diizolvat şi consumul chimic de oxigen în limitele apelor bune corespunzãtoare clasei a II-a de calitate. (Fig. 1.1.5).

Nutrienţi:

Azotul mineral total a avut valori cuprinse între 0,8 – 2,0 mg N/l încadrând astfel apele Dunãrii în categoria apelor bune (clasa a II-a de calitate). Deşi acest indicator nu depăşeşte limita clasei a II-a de calitate, se constatã depăşirea accidentalã a concentraţiilor la azotul amoniacal.

Fosforul total fă ta d 0,2 mg/l, cât este concentraţia corespunzãtoare apelor de clasa a II-a de calitate, apele Dunãrii au înregistrat în anul 2009 valori cuprinse între 0,2 – 0,9 mgP/l cu maxime în luna august la ceatal Chilia şi Periprava.

Metale grele prezente în apa Dunãrii:

Zincul a înregistrat concentraţii corespunzãtoare apelor bune (clasa a II-a de calitate), valorile medii anuale fiind cuprinse între 53 ppp, aval Izmail şi 94,8 ppb la Periprava.

Plumbul s-a încadrat în clasa a V-a de calitate, având concentraţiile între 14 - 80 ppb Pb, cu maxime înregistrate la Sulina şi Sf. Gheorghe în lună martie 2009. Se constatã o creştere a valorilor concentraţiilor comparativ cu anii anteriori.

Cadmiul a înregistrat în acest an concentraţii specifice clasei a V-a de calitate, încadrând astfel apele în categoria celor nesatisfãcãtoare. S-a înregistrat valori cuprinse între 2 şi 18 ppb, cu maxime în luna septembrie în secţiunile aval Izmail şi Periprava. Se constatã o creştere a valorilor concentraţiilor comparativ cu anii anteriori.

Manganul a înregistrat valori cuprinse între 275 ppb amonte Reni şi 335 ppb, la Periprava. Concentraţiile determinate în apa Dunãrii depăşesc limita clasei a III-a de calitate, încadrându-se în categoria apelor satisfãcãtoare din punct de vedere chimic.

Cuprul s-a încadrat în limita clasei a IV -a de calitate. Valorile medii anuale ale concentraţiilor au fost cup rânse între 61,3 ppb la Cotu Pisicii şi 94,8 ppb la Periprava, cu excepţia secţiunii aval Reni (103,8 ppb).

În secţiunea de monitorizare a călita ţii apei fluviului Dunãrea, Tulcea, Mm 38+500, mal drept, sunt recoltate probe de apã sãptãmânal. Astfel, valorile concentraţiilor lunare, reprezintã media a minimum patru probe săptămânale.

Fig. 1.1.1. Evoluţia valorilor medii lunare (ppm) de hidrocarburi petroliere

Fig. 1.1.2 Evoluţia valorilor medii lunare (ppb) ale concentraţiilor de HCH

Fig. 1.1.3. Evoluţia valorilor medii lunare ale concentraţiilor de DDT total

(DDT+metaboliţii sãi DDD+DDE, ppb)

Starea fluviului Dunãrea, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

În vederea monitorizãrii calităţii apei fluviului Dunãrea pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii, trimestrial sunt recoltate şi apoi analizate probe de apã din Dunãre în secţiunile amintite în prima parte a acestui capitol.