Studiul pentru Determinarea Costurilor Privind Gestionarea Deșeurilor de Echipamente Electrice și Electronice

STUDIUL PENTRU DETERMINAREA COSTURILOR PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

I. Introducere

În ultimele două decenii numărul bolnavilor de cancer de piele s-a dublat şi urmează o linie ascendentă pentru următorii 30 de ani. Acesta este doar unul dintre efectele cauzate de distrugerea stratului de ozon, poluarea aerului, a apei şi a solului. Diminuarea acestor efecte este posibilă prin tratarea cu responsabilitate a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Acestea sunt mult mai periculoase decât celelalte tipuri de deşeuri deoarece conţin substanţe nocive şi nu sunt biodegradabile.

Depozitarea la întâmplare afectează grav mediul înconjurător. DEEE nu sunt simple gunoaie, ele trebuie colectate selectiv, în containere destinate fiecărei categorii. De aici, DEEE ajung în centre specializate unde sunt dezasamblate manual sau automatizat, iar piesele utilizabile sunt reciclate. Restul pieselor sunt duse în locuri dotate special unde sunt topite, iar materialele obţinute astfel sunt refolosite.

Echipamente electrice şi electronice sau EEE sunt echipamentele care funcţionează pe bază de curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamentele de generare, transport şi de măsurare a acestor curenţi şi câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr. 1A şi destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1.000 volţi curent alternativ şi 1.500 volţi curent continuu. Deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) sunt echipamentele electrice şi electronice care constituie deşeuri conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări de Legea nr. 426/2001, inclusiv toate componentele, subansamblele şi produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului în momentul în care acestea devin deşeuri.

II. Evaluarea cantităţilor de deşeuri de echipamente electrice şi electronice

II.1 Estimarea cantităţilor de DEEE în Europa

În vederea aderării la UE, România s-a angajat ca la finele anului 2008 să colecteze anual 4 kg de deşeuri de echipamente electrice şi electronice pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă pentru o populaţie de 21 698 181 locuitori o cantitate de 84 000 t anual. Din anul 2007, ţinta este de 3 kg/an DEEE pe cap de locuitor. Pentru România această cifră înseamnă foarte mult, iar costurile aferente sunt estimate la 15 000 000 € la finele anului 2008, adică circa 175 € pe tona de deşeu reciclat şi procesat. Fiecare cetăţean al Uniunii Europene produce acum, în general, 17-20 de kilograme de DEEE anual, conform datelor centralizate de MMGA.

Pentru exemplificarea individualităţii componenţei DEEE de la ţară la ţară se prezintă

în Tabelul 1 date comparative privind unele ţări.

Tabelul nr 1 Compoziţia procentuală a DEEE în câteva ţări europene şi S.U.A.

Nr. crt.

DEEE Compoziţie (%)

EU ROPA

S.U.A.

Germania

Elveţia Regatul

Unit

0 1 2 3 4 5

1 Electrocasnice de largă circulaţie 56 24 43

6,10

2 Aparatură de răcire 19 24 3

3 Electrocasnice cu circulaţie restrânsă 3 9

(1)

4 Aspiratoare 3 (1)

5 Echipament de birou şi telecomunicaţii

10

25 (1)

5.1 Echipament IT (1) 39 (2) 10,3

5.2 Echipament de telecomunicaţii 1 17,9

6 Electronice audio şi video (electronice pentru recreere)

În ceea ce priveşte situaţia consumatorului român trebuie remarcate următoarele particularităţi:

- cantitatea de EEE puse pe piaţa internă, deşi într-o evidentă creştere continuă este, din

diverse motive, în primul rând din considerente privind starea economică a unei importante părţi a populaţie, mică, comparativ cu a ţărilor din Comunitatea Europeană; astfel, în anul 2001 cantitatea totală de EEE puse pe piaţă a fost de aproximativ 5,5 kg/locuitor, în anul 2002 de aproximativ 6,5 kg/locuitor, iar în anul 2003 de 7,5 kg/locuitor (estimare făcută pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică);

− din aceleaşi considerente economice trecute şi actuale, cantitatea totală de EEE existentă în gospodăriile populaţiei era în anul 2001 de 25 30 kg EEE/locuitor (conform datelor INS), mult inferioară nivelului de dotare a populaţiei din ţările UE; în Tabelul 2 este prezentată „dotarea” populaţiei cu EEE; deşi elementele luate în calcul diferă de la ţară la ţară aşa cum s-a menţionat deja anterior, pentru o estimare a situaţiei României sunt prezentate în Tabelul 2 date specifice privind EEE în ansamblu şi în special echipamentele informatice şi de telecomunicaţii în diferite ţări, de pe diverse continente şi având diferite nivele de dezvoltare economică;

− de asemenea, faţă de durata medie de utilizare a majorităţii EEE care este în medie de 8 10 (maxim 12 ani) conform declaraţiilor producătorilor, din cauza situaţiei economice şi a “tradiţiei” în România, EEE sunt folosite cu mult peste durata medie de utilizare declarată de producător.