Cuprins
- Adaptarea proceselor industriei chimice la cerintele legislatiei de mediu 3
- Stabilirea concentratiilor maxime ale unor substante organice prioritar periculoase
- in vederea protectiei proceselor de epurare 14
- Prezentarea metodologiei folosite si ilustrarea aplicarii acesteia.
- Studiu de caz: tratarea apelor cu dicloretan pe platforma OLTCHIM SA Ramnicu Valcea 21
- Studiu de caz: CHIMCOMPLEX Borzesti 31
Extras din proiect
ADAPTAREA PROCESELOR INDUSTRIEI CHIMICE LA CERINTELE LEGISLATIEI DE MEDIU
INTRODUCERE
Romania s-a angajat sa implementeze Directiva Cadru privind Apa (2000/60/EC), adoptata de Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene la 23 octombrie 2000, in acelasi timp cu statele membre ale Uniunii Europene si detine astazi o pozitie avansata in ceea ce priveste etapele care trebuie parcurse in cadrul acestuiproces. In acest sens, sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), tara noastra coopereaza cu celelalte state dunarene pentru realizarea, pana in anul 2009, a Planului de management bazinal al fluviului Dunarea. Acest document reprezinta o viziune unitara privind activitatile de gospodarire durabila a apelor din intregul bazin dunarean.
Directiva ofera Comisiei Europene, statelor membre si candidate posibilitatea de a coopera in cadrul unui nou parteneriat, bazat pe participarea tuturor partilor interesate, pentru protectia apelor interioare, a apelor de tranzitie, de coasta si a apelor subterane, prin prevenirea poluarii la sursa si stabilirea unui mecanism unitar de control al surselor de poluare. Directiva Cadru privind Apa stabileste clar termenul limita pana la care apele trebuie să atinga un prag minim al calitatii, prin reducerea emisiilor provenite din activitatea umana, industriala si agricola.
Dezvoltarea activitatilor industriale antropice fara masuri complementare pentru protectia mediului, in speta de epurare corespunzatoare a apelor uzate, a condus la deversarea de efluenti industriali si orasenesti insuficient epurati sau neepurati, ceea ce a generat alterarea calitatii cursurilor de apa prin aparitia unei game largi de impurificatori: substante organice greu biodegradabile, pesticide, derivati organoclorurati alifatici si aromatici, produse petroliere etc. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana implica conformarea cu angajamentelor asumate, stipulate in planul de implementare a Directivei 76/464/CEE si “Directivelor fiice”, referitoare la poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii (transpuse in HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase care inlocuieste HG 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante), elaborarea programelor de reducere a poluarii la nivelul unitatilor industriale si respectiv implementarea etapizata a acestora, in vederea “conformarii tehnice totale”.
EVOLUTIA POLITICII EUROPENE IN DOMENIUL APELOR
Cele mai importante rauri si mari din Europa formeaza sau traverseaza frontiera dintre state. Aceste resurse de apa au fost afectate cantitativ si calitativ in decursul timpului de dezvoltarea economico-sociala a tarilor europene.
Incepand cu anii ’70, inainte ca “mediul” sa faca parte din Tratat, Uniunea Europeana a elaborat primele norme si standarde pentru a proteja mediul si pentru a preveni poluarea apelor. De atunci politica europeana in domeniul apelor a parcurs trei etape importante:
Etapa I-a, 1970-1980, a carei obiectiv general a fost protectia folosintelor de apa;
Etapa a II-a, 1981-2000, a carei obiectiv general a fost reducerea poluarii la sursa;
Etapa a III-a, dupa anul 2000, a carei obiectiv general este gospodarirea durabila a apelor.
Protectia folosintelor de apa
Politica europeana in domeniul apei dezvoltata in etapa I, 1970-1980, a avut ca obiectiv protectia folosintelor de apa prin realizarea unor standarde de calitate a mediului (EQS Environmental Quality Standards) care stabileau limite specifice pentru resursele de apa utilizate in producerea de apa potabila si pentru folosintele de apa.
Reducerea poluarii la sursa
Etapa a II-a,1981-2000, de evolutie a politicii europene in domeniul apelor a avut ca obiectiv general reducerea poluarii la sursa. In acest scop au fost stabilite valori limita admisibile (ELV Emission Limit Values) pentru evacuarea poluantilor in mediul acvatic.
Gospodarirea durabila a resurselor de apa
Directiva Cadru 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European stabileste cadrul de actiune pentru tarile din Uniunea Europeana in domeniul politicii apei si recunoaste bazinul hidrografic ca unitate naturala si fundamentala pentru formarea, utilizarea si protectia apelor.
DIRECTIVA CADRU PRIVIND APA 2000/60/EC - LEGEA NR. 310/2004 PENTRU MODIFICAREA SI COMPLETAREA LEGII APELOR NR. 107/1996
Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene a ajuns la concluzia ca se impune elaborarea unei Directive care sa stabileasca o strategie si o politica europeana unitara in domeniul apelor.
In anul 2000, dupa patru ani de dezbateri, a fost elaborata Directiva 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European care cuprinde strategia si politica europeană in domeniul apelor. A devenit activa din data de 22.12.2000, cand a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Scopul acestei Directive este stabilirea unui cadru pentru protectia apelor de suprafata interioare, a apelor tranzitorii, a apelor costiere si subterane:
• care sa previna deteriorarea ulterioara, sa protejeze si sa imbunatateasca starea ecosistemelor acvatice;
• care sa promoveze utilizarea durabila a apelor pe baza unei protectii pe termen lung a resurselor disponibile de apa;
• obiectivul este protectia avansata si printre altele imbunatatirea mediului acvatic prin masuri specifice pentru reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau a pierderilor de substante prioritare si incetarea sau oprirea treptata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare periculoase;
• care asigura reducerea progresiva a poluarii apelor subterane si previne poluarea ulterioara si care contribuie la diminuarea efectelor inundatiilor si a secetei, de aceea contribuie la:
• furnizarea unei ape de alimentare in cantitati suficiente, de buna calitate din ape de suprafata si subterane, dupa necesitati, pentru o utilizare durabila, rationala si echitabila;
• reducerea semnificativa a poluarii apelor subterane;
• protectia apelor teritoriale si a apelor marine;
• atingerea obiectivelor acordurilor internationale relevante, inclusiv a acelora care au ca scop prevenirea si eliminarea poluarii mediului marin, prin actiuni comunitare, conform art. 16(3) privind incetarea sau oprirea etapizata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare, avand ca ultim scop atingerea concentratiilor in mediul marin aproape de valorile fondului natural al acestor substante si aproape de zero pentru substantele de sinteza.
Directiva Cadru aduce o serie de elemente revolutionare ca:
• gospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografic;
• caracterizarea starii apelor in cinci categorii de calitate. Starea apelor se va caracteriza prin cinci stari tinand seama in principal de elementele biologice, deoarece acestea reflecta global starea unui rau;
• definirea stari de referinta pentru apele de suprafata;
• definirea stari bune a apelor;
• definirea categoriei de ape puternic modificat antropic, pentru care obiectivul este obtinerea potentialului ecologic bun;
• evaluarea impactului uman asupra calitatii apei;
• clarificarea conceptului de reabilitare a raurilor.
In concluzie, Directiva Cadru urmareste realizarea obiectivelor politicii europene in domeniul apelor:
• realizarea unei bune colaborari internationale;
• integrarea folosintelor de apa la nivel de bazin;
• coordonarea masurilor de conservare si redresare a ecosistemelor acvatice;
• realizarea unor sisteme unitare de gospodarire a apelor la nivel de bazin hidrografic;
• participarea publicului la luarea deciziilor referitoare la gospodarirea apelor.
Directiva Cadru privind Apa a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 310/2004 pentru modificarea si
completarea Legii apelor nr. 107/1996.
DIRECTIVA 76/464/CEE PRIVIND POLUAREA CREATA DE EVACUAREA UNOR SUBSTANTE PERICULOASE IN MEDIUL ACVATIC AL COMUNITATII. HG NR. 351/2005 PRIVIND APROBAREA PROGRAMULUI DE ELIMINARE TREPTATA A EVACUARILOR, EMISIILOR SI PIERDERILOR DE SUBSTANTE PRIORITAR PERICULOASE
Obiectivul acestei directive este reducerea poluarii cu substante din lista II in toata Uniunea Europeana si eliminarea poluarii cu cele mai periculoase substante, respectiv lista I. Directiva este asimilata acum in Directiva Cadru privind Apa, dar majoritatea prevederilor, cu exceptia listei I si listei II, sunt inlocuite de lista de substante prioritare/prioritar periculoase si raman in vigoare pana in 2013.
In legislatia din Romania care transpune Directiva 76/464/CEE si directivele fiice termenul de "substante din lista I si lista II" a fost inlocuit cu termenul "substante prioritare/prioritar periculoase" din lista de substante prioritare in domeniul politicii apelor, cuprinsa in Decizia 2455/2001/CE privind stabilirea unei liste de substante prioritare in domeniul calitatii apei, care amendeaza Directiva 76/464/CEE. Aceasta lista este prezenta si in Anexa VIII a Directivei Cadru privind Apa.
Directiva 76/464/CEE stabileste urmatoarele cerinte-cadru, semnificative in contextul legislatiei din Romania si a aplicarii acesteia:
• stabilirea, prin intermediul unei decizii administrative (autorizatie de gospodarirea apelor), a cantitatilor evacuate in apa, in ceea ce priveste substantele periculoase din Lista I (Art.3 al Directivei). Valorile limita de emisie (VLE) stabilite in autorizatie sunt formulate in doua moduri: (1) concentratie maxima autorizata in evacuare; (2) cantitate autorizata pe o perioada specifica sau emisie standard pe unitatea de materie prima sau pe unitatea de produs (Art.5). Derogarile sunt posibile, dupa cum specifica Art.6.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Surse de Poluare a Apei in Industria Chimica.doc