Biblioteca

Surse de Radiatii si Tehnici de Protectie

Valoare:

4 puncte *

Marime:

405,69 Kb

Pagini:

26

Nota:
8Surse de Radiatii si Tehnici de Protectie, 8 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Ecologie


* de la numai 1.63 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
1. Surse de iradiere 2
2. Eliminarea deseurilor radioactive 2
2.1. Tratarea deseurilor puternic radioactive 4
3. Evaluarea riscurilor datorate utilizarii radioactivitatii 5
4. Surse de radiatii si poluarea radioactiva a mediului. Probleme actuale de radioecologie 6
4.1. Protectia in lucrarile cu surse radioactive 7
4.2.Transportul surselor radioactive 9
5. Folosirea radioizotopilor in medicina si biologie 11
6. Clasificarea efectelor biologice 12
6.1. Fazele tipice ale evolutiei imbolnavirii in urma iradierii 13
6.2.Efectele biologice precoce in cazul iradierilor partiale 14
6.3.Efecte somatice tarzii 15
6.4.Efecte genetice 16
6.5.Efectele adverse ale investigaţiilor cu raze X 17
7. Calculul dozelor la expunerea interna 20
8. Accidentul de la Cernobîl 23

Extras din document:

Iradiere medicala
1. Surse de iradiere.
Iradierea artificiala a populatiei neprofesional expusa se realizeaza pe cale medicala (radioterapie), prin caderi de pulberi de la testele cu armele nucleare ori de la accidentarea unor reactoare nucleare, din industrie si cercetarile nucleare si din alte surse din viata curenta. Pentru a avea o imagine despre dozele anuale primite de un om, in tabelul 1. se prezinta dozele de radiatii de diferite origini, primite anual in Marea Britanie.
Echivalentele dozei efective anuale date de radiatii de diferite origini in Marea Britanie.
Tabelul 1
Surse de radiatii Doza [µSv/an]
Proceduri de origine naturala 1876
Proceduri medicale 250
Caderi radioactive 10
Deversari in mediu 1,5
Expunere profesionala 8
Alte surse 11
Iradierea medicala. Este principala cauza a expunerii artificiale la radiatii ionizante in procedeele de diagnostic si tratament. Consumul radiologic care reprezinta numarul actelor medicale de radioterapie, radiodiagnostic, radiografie dentara, explorare izotopica etc. si care creeaza un risc pentru pacient este foarte ridicat si evaluat la mai multe zeci de gray. In prezent iradierea medicala este practicata de o mare parte a populatiei la nivel mondial. In tarile dezvoltate economic, fiecare cetatean primeste intre 0,5 si 0,7 mSv/an. De aceea, radiologii sunt serios preocupati de reducerea dozelor de examinare si a numarului de expuneri la radiatii.
2. Eliminarea deseurilor radioactive.
In diferitele operatii cu substante radioactive naturale si artificiale se produc insemnate cantitati de reziduuri (deseuri) radioactive cu timpi de injumatatire si toxicitati diferite, care adesea cuprind si cantitati insemnate de substante inactive.
Clasificarea deseurilor radioactive in functie de activitate se face in:
- deseuri cu activitate scazuta: hartia, imbracamintea si echipamentul de protectie, pamantul contaminat, molozul din constructii etc.;
- deseuri cu activitate medie: schimbatori de ioni de la tratarea gazelor, lichidelor, precum si malurile bazinelor si materialele contaminate cu plutoniu;
- deseuri de activitate ridicata: lichidul rezultat la reprocesarea combustibilului nuclear uzat.
Administrarea deseurilor radioactive urmareste: colectarea prelucrarea, transportul si stocarea temporara sau permanenta. Colectarea se face in containere speciale de metal captusite cu materiale plastice, iar transportul se efctueaza cu mijloace de transport speciale, care asigura respectarea stricta a normelor de securitate impotriva poluarii si iradierii.
Operatiile de administrare difera in functie de radioactivitatea deseurilor si de starea lor de agregare.
Deseurile gazoase cu continut de 41Ar, 85Kr, 131Xe, 3H si cele volatile (131I) rezultate la fisiunea 235U, in practica curenta, se evacueaza direct in atmosfera la inaltimi mari, unde se dilueaza cu aerul atmosferic. In cazurile in care aceste emisii gazoase prezinta o radioactivitate foarte mare, peste limitele admise, ori au antrenat aerosoli (particule fine) puternic radioactivi, inainte de trimitere in atmosfera se trec peste un sistem de filtre speciale, capabile sa ii retina. Eliminarea carbonului radioactiv (14C), deoarece are o mica toxicitate si o radiatie slaba (β-, 0,2), se face direct in atmosfera sub forma de monoxid (14CO) si dioxid (14CO2).
Deseurile lichide cu activitate scazuta, dupa o diluare si stocare in bazine speciale, se deverseaza in apele de suprafata (rauri, mari, oceane). In prezent, mari cantitati de solutii radioactive cu activitati medii sau slabe rezultate din marea industrie nucleara se imerseaza in mari si in oceane la mari adancimi.
Deseurile solide cu activitate scazuta, in general, nu au nevoie de prelucrare, putand fi incapsulate si stocate permanent prin ingropare in pamant la adancimi mici sau prin imersie controlata in mari si oceane.
Deseurile cu activitate intermediara (timpi de injumatatire mari) se incorporeaza in materiale inerte cum sunt: betonul, bitumul sau masele plastice, putand fi stocate perpetuu prin imersie in mari adancimi (1500 m), in roci poroase sau in mine parasite. Mai ales se utilizeaza salinele parasite.
Deseurile cu activitate ridicata, in principal, constau din lichide rezultate de la reprocesarea combustibililor nucleari. Depozitarea lor se face in rezervoare speciale sau in cavitati naturale ori artificiale.
Depozitarea in rezervoare ingropate sau imersate in mari si oceane este cea mai utilizata metoda in tarile cu industrie nucleara dezvoltata. Rezervoarele sunt confectionate din beton captusit cu otel inoxidabil, astfel ca sa fie perfect impermeabile.
Depozitarea in depresiuni maritime se face in recipienti de forma sferica, din material plastic si otel. In prezent se afla depuse cantitati imense de astfel de deseuri radioactive rezultate din industria nucleara, in marea Irlandei, oceanul Atlantic si oceanul Pacific.
S-a preconizat si depozitarea acestor deseuri in regiuni glaciare (Groenlanda, Antarctica). Metoda ar fi mai sigura, dar inacceptabila din cauza pretului de cost ridicat al ambalajului si transportului.


    Comentarii:

    Universitatea Dunarea de Jos din Galati
    Facultatea de Inginerie din Braila



    Documente similare:
    Preview document similar
    Evaluarea Impactului Ecologic
    Proiectul contine 35 pagini in format doc cu o marime totala de 75.93 KB.
    Preview document similar
    Protectia la Poluarea prin Radiatii
    Cursul contine 83 pagini in format doc cu o marime totala de 2.51 MB.
    Preview document similar
    Amenjarea Hidrotehnica a Raului Dragan-Iad
    Proiectul contine 35 pagini in format doc cu o marime totala de 83.28 KB.
    Preview document similar
    Studiu Privind Impactul asupra Factorilor de Mediu a Investitiei ...
    Proiectul contine 86 pagini in format doc cu o marime totala de 381.88 KB.
    Preview document similar
    Surse de Energie Neconventionale - Energia Solara
    Proiectul contine 17 pagini in format doc cu o marime totala de 771.77 KB.
    Preview document similar
    Studiul Impactului - Unitate de Producere a Hartiei de Ziar
    Proiectul contine 50 pagini in format doc cu o marime totala de 69.15 KB.
    Carti recomandate:
    Scrisa de Pricope Ferdinand
    Poluarea nu este un fenomen recent si nici accidental. Inceputurile civilizatiei umane sunt legate de aparitia primelor surse de poluare, care erau insa putine si nesemnificative. Descoperirea si utilizarea focului de catre om si mai apoi practicarea agriculturii, a constituit inceputul actiunii devastatoare a omului asupra naturii. Aceasta s-a ... citeste tot
    Scrisa de Ursula Schreirer
    O carte despre pompele de caldura, descrierea functionarii si avantajelor acestora este o datorie veche ale editurilor tehnico-stiintifice autohtone. Pompa de caldura, cea mai eficienta si cea mai raspandita tehnica de utilizare a energiei regenerabile, obtine caldura din mediu si fara afectarea acestuia; poate incalzi apartamente, scoli, dife ... citeste tot